Stresul te îmbolnăvește: Cum îți afectează acesta sănătatea
Stresul ne afectează pe toți, iar acest lucru poate fi observat ușor. Suntem stresați în perioadele aglomerate de la locul de muncă, atunci când trebuie să ne gestionăm banii sau când suntem într-o relație care nu funcționează așa cum ne dorim. Inevitabil, stresul face parte din viața noastră.
Și, în timp ce puțin stres este în regulă, pentru că – manifestat pe o perioadă scurtă de timp – acesta te poate ajuta să faci față mult mai bine provocărilor și situațiilor extreme – pe termen lung, prea mult stres ( numit și stresul negativ ) te poate obosi și te poate îmbolnăvi, atât mental cât și fizic.
Primul pas pentru a putea controla stresul este cunoașterea simptomelor acestuia. Dar recunoașterea acestor simptome poate fi un lucru mult mai dificil decât crezi. De ce? Pentru că cei mai mulți dintre noi suntem atât de obișnuiți să fim stresați, încât conștientizăm acest lucru abia atunci când ajungem în punctul în care nu mai putem și ne îmbolnăvim.
Așadar, pentru că este important să iei în serios stresul și efectele negative pe care acesta le are asupra sănătății, te invităm să descoperi cum te poate îmbolnăvi stresul.
Stresul este reacția corpului la situații dăunătoare – Indiferent dacă sunt reale sau simple închipuiri. Când te simți amenințat, în corpul tău apare o reacție chimică, care îți permite să ripostezi, pentru a nu avea de suferit. Această reacție este cunoscută sub numele de „luptă sau fugi” ( reacția la stres ). În tot acest timp, ritmul cardiac crește, respirația se accelerează, mușchii se încorporează și tensiunea aretrială crește. Așadar, te pregătești să acționezi și să te protejezi.
Stresul, însă, este diferit de la persoană la persoană. Ceea ce le cauzează stres unora, poate că le face bine altora. În plus, unii oameni sunt capabili să facă față mult mai bine stresului, comparativ cu alții.
Corpul nostru este conceput pentru a face față unor doze mici de stres. Dar el nu este pregăti pentru a face față stresului, pe termen lung. Iar astfel apar bolile cauzate de stres.
Consecințele stresului sunt multiple, iar acesta ne poate afecta inclusiv emoțiile, comportamentul capacitatea de a gândi și sănătatea fizică. Nicio parte a corpului nu este imună. Dar, pentru că oamenii suportă situațiile stresante în mod diferit, simptomele stresului pot varia. Iată cum te poate îmbolnăvi stresul:
Când corpul este stresat, mușchii se încordează. Tensiunea musculară este aproape o reacție reflexă la stres – modul de a proteja corpul împotriva rănilor și durerilor.
Stresul cronic face ca mușchii din corp să fie într-o „stare de alertă” mai mult sau mai puțin constantă. Atunci când mușchii sunt încordați și tensionați pentru perioade lungi de timp, acest lucru poate declanșa apariția bolilor.
De exemplu, atât cefaleea de tip tensional ( durere resimțită pe ambele părți ale capului ), cât și migrenele sunt asociate cu tensiune musculară cronică în zona umerilor, gâtului și capului. Durerile musculo-scheletice la nivelul spatelui inferior și la nivelul extremităților superioare sunt, de asemenea, corelate stresului, în special stresul de la locul de muncă.
Sistemul respirator furnizează oxigen celulelor și elimină deșeurile de dioxid de carbon din organism. Odată ce aerul intră în plămâni prin bronhii, oxigenul este transferat în celulele roșii din sânge pentru circulație.
Stresul și emoțiile negative includ de multe ori probleme respiratorii, cum ar fi dificultăți de respirație sau respirație rapidă, deoarece apare contracția mușchilor din pereții căilor respiratorii. Pentru persoanele care nu au boli respiratorii, această reacție nu este, în general, o problemă, deoarece organismul poate gestiona activitatea suplimentară pentru a respira normal, dar factorii de stres psihologic pot exacerba problemele de respirație pentru persoanele cu boli respiratorii preexistente, cum ar fi astmul și boala pulmonară obstructivă cronică.
Mai multe studii au arătat că un stres acut – cum ar fi moartea unei persoane dragi – poate declanșa crizele de astm. În plus, respirația rapidă sau hiperventilația ( cauzată de stres ) poate provoca atacuri de panică.
Inima și vasele de sânge funcționează împreună pentru a furniza oxigen organelor corpului. Activitatea lor este, de asemenea, coordonată în funcție de răspunsul corpului la stres.
Stresul acut – stres pe termen scurt, cum ar fi termene limită de la job, blocarea în trafic sau frânarea bruscă pentru a evita un accident – determină o creștere a ritmului cardiac și contracții mai puternice ale mușchiului inimii, iar astfel apar hormonii de stres – adrenalina, noradrenalina și cortizolul.
În plus, vasele de sânge care direcționează sângele către inimă se dilată, crescând astfel cantitatea de sânge pompată – lucru care determină creșterea tensiunii arteriale.
Stresul cronic sau stresul constant – experimentat pe o perioadă prelungită de timp – poate duce la probleme ale inimii, cauzate de creșterea constantă și continuă a ritmului cardiac, precum și a nivelului ridicat de hormoni ai stresului. Acest stres pe termen lung poate crește riscul de hipertensiune, atac de cord sau accident vascular cerebral.
Când cineva percepe o situație ca fiind amenințătoare sau incontrolabilă, creierul inițiază o serie de acțiuni care implică axa hipotalamo – hipofizo – suprarenală, care este centrul de reglare al sistemului endocrin. Acest lucru duce în cele din urmă la o creștere a producției de hormoni steroizi numiți glucocorticoizi, care includ cortizolul, adesea denumit „hormonul stresului”.
Intestinul are sute de milioane de neuroni care pot funcționa destul de independent și sunt în comunicarea constantă cu creierul – explicând astfel capacitatea noastră de a simți „ fluturi în stomac ”. Stresul poate afecta această comunicare creier – intestin și poate declanșa durerea, balonarea și alte probleme intestinale. În intestin se regăsesc, de asemenea, milioane de bacterii care pot influența sănătatea acestuia și a creierului, iar acest lucru poate avea impact asupra capacității de a gândi și de gestiona emoțiile.
Stresul scade capacitatea de a se recupera și de a lupta împotriva bolilor și îți afectează somnul. În plus tot el poate predispune organismul la inflamații care pot duce la boli autoimune, cancer, boli neurodegenerative sau AIzheimer.
Din păcate, chiar și fertilitatea este afectată de stres, prin scăderea producției de testosteron la bărbați și estradiol la femei ( scăderea apetitului sexual ). De asemenea, stresul poate afecta și menstruația, poate face ca simptomele premenstruale să se înrăutățească, și poate avea un impact negativ asupra capacității unei femei de a rămâne însărcinată.
Situațiile stresante ne determină să avem o dispoziție proastă, să simțim furie, iritabilitate și ne pot cauza stări depresive.
Pe piață există nenumărate produse pentru piele și păr. Însă, chiar și așa, dacă ești stresat, produsele acestea nu vor fi de ajutor. Dacă ai o afecțiune a pielii, precum eczemele, rozaceea sau psoriazisul stresul o poate agrava. De asemenea, stresul poate duce chiar și la căderea părului.