Sânzienele – plante vindecatoare , binecuvantate de Dumnezeu
Fitoterapeutul Constantin Milica remarca intr-un articol faptul ca petalele sânzienelor – patru la numar – sunt dispuse in forma de cruce, ceea ce atesta binecuvantarea pe care au primit-o de la Dumnezeu.
In popor ele se numesc „ Floarea Sfantului Ioan”, fiind culese in preajma sarbatorii „ Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul” din 24 iunie, sau, drăgaica”.
Există două specii de sânziene: galbene (Galium verum) şi albe (Galium mollugo). Se culeg doar vârfurile înflorite, în perioada dintre iunie şi septembrie. Se usucă în strat subțire, în spații aerisite și umbroase, şi se păstrează în pungi de hârtie, pentru a fi întrebuințate pe parcursul anului.
Sânzienele albe au proprietăți diuretice, antireumatice și antispastice. Sunt utile în probleme de circulaţie sângelui, a reumatism, gută, poliartroză sau icter și pleurezie.
Sânzienele galbenele au virtuți terapeutice mai diverse, datorită conţinutului de compuși antioxidanți, acizi organici, săruri minerale şi enzime.
lată câteva din beneficiile lor:
curăţă sângele de toxine, îndeosebi la nivelul ficatului şi rinichilor
- stimulează transpirația
- opresc hemoragiile
- reduc inflamațiile
- accelerează vindecarea rănilor, atât a celor externe, cât și a celor interne
- calmează sistemul nervos
- ajută în afecțiunile neurovegetative
- stimulează apetitul
Sânzienele galbene sunt folosite în medicina tradiţională în numeroase afecţiuni, începând de la cele care vizează sistemul digestiv, până la cele care cuprind sfera renală, genitală și pe cea a sistemului nervos:
- diaree, enterită, enterocolită
- catar gastrointestinale
- icter, ficat intoxicat – pietre la bilă şi rinichi
- edeme renale
- colibaciloză renală
- cistită, nefrită cronică, pielonefrită
- cancer la rinichi
- cancer genital
- simptome de menopauză
- nevroză, isterie, epilepsie
- vertij, insomnie
- oboseală, epuizare
- tumori ganglionare
- noduli la tiroidă
- afecţiuni tiroidiene şi ale coardelor vocale
- cancer la limbă sau laringe
- dureri reumatice, dureri articulare
- obezitate
- anemie
Moduri de utilizare
Sânzienele se administrează cel mai des sub formă de infuzie. Se folosesc 2 lingurițe de plantă uscată la 1 cană cu apă clocotită. După 2 minute, se strecoară. Se consumă câte 2-3 căni de ceai pe zi.
Acest remediu are efecte bune în afecțiunile sistemului nervos listate mai sus şi în pietre la rinichi.
În cancerele citate se măreşte doza până la 4-6 căni de ceai pe zi.
În afecțiunile renale, ale vezicii urinare şi în cancerele organelor genitale, sânzienele se pot asocia cu urzică moartă și splinuță. Se administrează câte 3-4 căni pe zi.
În bolile glandei tiroide și ale sistemului nervos, se poate administra şi maceratul de sânziene. Se pun 4-6 linguri de plantă uscată şi mărunţită la înmuiat într-un litru de apă.
După 8 ore, se strecoară maceratul şi se administrează în decursul a 2-4 ore, cu înghiţituri mici.
Sânzienele pot fi utilizate și în afecțiunile pielii:
- răni, ulcerații, furuncule, acnee, psoriazis, pecingine, erizipel, eczeme zemuinde, râie, plăgi maligne pe piele, pe limbă și laringe, pete de bătrânețe, leziuni ale coloanei vertebrale.
Sânzienele proaspete se storc, iar sucul se amestecă apoi cu unt sau untură. Pasta rezultată se aplică pe zonele afectate, ca un unguent.
Se pot face și băi cu fiertură de sânziene în caz de dureri reumatice, erupții cutanate sau erizipel.
În guşa exoftalmică se pot aplica local cataplasme cu sânziene proaspete, zdrobite.
În afecţiunile coardelor vocale și cele tiroidiene este recomandată și gargara cu infuzie concentrată. Se folosesc 2-3 lingurițe de plante uscate la 1 cană cu apă clocotită.
Contraindicaţii
Sânzienele au efecte diuretice, de aceea trebuie consumate cu precauție de persoanele care suferă de probleme renale, hipertensiune arterială sau diabet zaharat.
Nu este o plantă care poate fi administrată pe perioade lungi de timp.
Este contraindicată pe perioada sarcinii și alăptării, precum şi copiilor mici.