Singurul tip de carbohidrați care nu crește insulina – dr. Eric Berg
Subiectul carbohidraților îi preocupă azi nu doar pe diabetici.
Tot mai multe persoane se arată dornice să urmeze dieta ketogenică sau să reducă pur și simplu aportul de carbohidrați.
Carbohidrații, bată-i vina!
De ce? Pentru că aceștia sunt răspunzători pentru creșterea nivelului de zahăr din sânge, declanșarea insulinei, creșterea colesterolului și luarea în greutate.
Mai mult decât atât, aportul excesiv de anumiți carbohidrați cauzează căderi bruște ale energiei, oboseală și ceață mentală, măresc apetitul pentru zahăr și dulciuri, provoacă balonare, constipație, acnee, carii.
Carbohidrații sunt principala sursă de energie din dietă. Însă fiindcă sunt atât de apetisanți, este ușor să întreci măsura.
Dacă te confrunți cu unul sau mai multe din aceste simptome, cu siguranță consumi prea mulți carbohidrați.
Nu toți carbohidrații sunt la fel. Carbohidrații simpli sunt cei care trebuie evitați, deoarece aceștia provoacă problemele menționate mai sus.
Există un singur tip de carbohidrat care nu influențează insulina.
Insulina este hormonul care ne îngrașă, care împiedică arderea grăsimii și totodată cel care stochează grăsimea în corp.
Singura categorie de carbohidrați care nu afectează deloc insulina este categoria fibrelor.
Acestea se găsesc în numeroase alimente. Din nefericire, sunt „acompaniate” de alți carbohidrați care afectează insulina.
Pâinea, cerealele, pastele, biscuiții – sunt doar câteva exemple.
Deși au fibre, aceste produse nu sunt tocmai benefice pentru cei diabetici și supraponderali.
Fibrele sănătoase pe care trebuie să le mâncăm
Cele mai bune surse alimentare de fibre sunt cele non-amidonoase.
În această categorie intră în general legumele și verdețurile.
În cazul lor, nu trebuie să calculăm numărul de carbohidrați ingerați. Cu cât mai multe și diverse salate mâncăm, cu atât mai bine.
Pe lângă fibre, verdețurile și legumele ne oferă și alte substanțe nutritive, precum minerale.
Potasiul și magneziul sunt importante deoarece previn crampele și oboseala în dieta keto.
Alimentele vegetale furnizează de asemenea vitamina C, acid folic și fitonutrienți.
Fitonutrienții sunt compuși cu beneficii mult mai mari decât macronutrienții și micronutrienții.
Aceștia au proprietăți antioxidante, anticancerigene și antiinflamatoare. Ajută la prevenirea multor boli.
Fibrele din legume și verdețuri mai au un beneficiu major: susțin sănătatea microbiomului intestinal.
Este reprezintă o sursă de hrană pentru bacteriile bune din intestin.
Microbii din intestin consumă fibrele și le transformă ulterior în grăsimi (acizi grași de lanț mic).
Aceste grăsimi contribuie la scăderea nivelului de zahăr din sânge, la creșterea sensibilității la insulină și implicit la reducerea greutății corporale.
Fibrele nu doar hrănesc probioticele, ci ajută la diversificarea florei intestinale.
Pentru a evita creșterea insulinei, dr. Eric Berg ne sfătuiește să evităm în general zahărul, carbohidrații simpli și aportul crescut de proteine.
Un alt nutrient care nu declanșează insulina și care este indicat în dieta keto, este grăsimea pură.
În această categorie pot fi incluse untul, untura sau grăsimea.