Infecția cu Helicobacter Pylori: cauze simptome, tratament
Helicobacter Pylori este bacteria care determină apariția uneia dintre cele mai des întâlnite infecții la om și este frecvent corelată cu statutul soci-economic al persoanei afectate. Această infecție se localizează în zona stomacului și a intestinului subțire, iar pătrunderea bacteriei în organism are loc cu precădere în perioada copilăriei.
Pe termen lung, infecția cu Helicobacter Pylori poate produce afecțiuni grave. De aceea, este bine să știi care sunt manifestările și metodele de diagnosticare ale acesteia, cum se poate transmite, dar și care sunt factorii de risc ce îi favorizează apariția.
- Ce este Helicobacter Pylori și cum acționează
- Cum se transmite Helicobacter Pylori și care sunt cauzele apariției sale
- Ce manifestări are infecția Helicobacter Pylori
- Ce boli poate declanșa infecția cu Helicobacter Pylori
- Cum se diagnostichează infecția cu Helicobacter Pylori
- Care este tratamentul pentru infecția cu Helicobacter Pylori
- Care este importanța alimentației în infecția cu Helicobacter Pylori
- Cum să previi infectarea cu Helicobacter Pylori
Helicobacter Pylori sau H. Pylori, așa cum este de obicei prescurtată, este o bacterie descoperită în 1982 în timp ce doi cercetători australieni analizau cauzele care duc la declanșarea ulcerului peptic.
Mediul acid al tractului digestiv este în totalitate favorabil bacteriei Helicobacter Pylori, care se adaptează foarte rapid la acesta. Bacteria chiar reușește să reducă nivelul de aciditate, dacă este cazul, astfel încât să fie cel optim, în care să poată supraviețui.
Mucoasa stomacului are rolul de a-l proteja pe acesta de acidul necesar organismului pentru a realiza procesul de digestie. Când bacteria H. Pylori, o penetrează, mucoasa nu mai poate să ofere stomacului protecție pentru că celulele sistemului imunitar nu mai pot ajunge la bacterie să o elimine. Astfel, acidul ajunge la pereții stomacului, unde produce leziuni ale acestuia.
H. Pylori se poate transmite în mai multe moduri, iar printre cauzele apariției sale se numără condițiile improprii de trai.
Bacteria H. Pylori, poate pătrunde în organism prin consumul de apă sau de alimente contaminate, dar se poate transmite și de la o persoană la alta prin intermediul salivei sau prin materiile fecale ( de exemplu, dacă cineva infectat nu se spală pe mâini după utilizarea toaletei ).
Această bacterie pătrunde frecvent în organismul copiilor deoarece aceștia încalcă, de multe ori, regulile de igienă.
Infectarea cu H. Pylori este, însă, favorizată și de condițiile precare de trai și de alți factori:
- Lipsa accesului la surse de apă curentă potabilă.
- Lipsa condițiilor igienice în mediul de viață.
- Conviețuirea alături de o persoană infectată.
- Împărțirea unui spațiu restrâns de către mai mulți oameni.
La început, persoana infectată cu H. Pylori nu prezintă simptome, însă, în timp, bacteria duce la declanșarea ulcerului sau a gastritei. În acel moment, când stomacul persoanei infectate a suferit deja leziuni, aceasta poate resimți următoarele simptome:
- Durere abdominală însoțită de arsuri
- Balonare
- Pierdere în greutate
- Scăderea a poftei de mâncare
- Senzație de greață
- Eructații frecvente
- Febră
Durerile abdominale pot deveni greu de suportat când stomacul este gol, iar vizita la medic devine o prioritate în cazul agravării simptomelor:
- Dificultăți la înghițire
- Scaune cu sânge
- Vomă cu sânge sau asemănătoare cu zațul de cafea
Nedescoperită și netratată la timp, infecția cu H. Pylori poate evolua spre tulburări digestive și complicații precum gastrita, ulcerul gastric sau, în cazuri mai rare, cancerul de stomac.
Gastrita poate fi acută – caz în care apare ca urmare a consumului excesiv de alcool – sau cronică – aceasta fiind provocată de bacteria H. Pylori, care irită mucoasa stomacului.
Ulcerul gastric apare atunci când bacteria provoacă leziuni ale mucoasei stomacului și ale duodenului – componentă a intestinului subțire legată cu vezica biliară și cu pancreasul – permițând, astfel, ca acidul gastric să atace țesutul.
În cazuri mai rare, infecția cu H. Pylori poate duce la declanșarea cancerului de stomac. Primele manifestări ale acestuia sunt sub formă de arsuri stomacale, urmând ca, odată cu evoluția sa, să apară și alte simptome, precum lipsă a apetitului, dureri sau greață.
Infecțiile cu H. Pylori pot duce la complicații, precum:
- Sângerări interne
- Obstrucție – alimentele sunt blocate și nu pot ieși din stomac
- Perforare – ulcerul perforează peretele stomacului
- Peritonită – infectarea peritoneului ( membrană care căptușește pereții abdomenului)
Pentru a pune un diagnostic corect, medicul va începe cu o anamneză a pacientului, adică va obține de la acesta informații cu privire la istoricul medical, starea actuală în care se află, simptomele pe care le resimte și alte detalii ajutătoare.
Apoi, medicul va supune pacientul la o examinare fizică, prin care să depisteze eventuale semne de balonare sau de durere la palpare. În funcție de observațiile pe care le face în urma acestei examinări, medicul va recomanda sau nu pacientului să își facă analize suplimentare.
Pentru diagnosticarea cu H. Pylori, medicul poate recurge la metode invazive sau neinvazive.
Printre acestea se numără:
- Testul rapid al ureazei – pentru care este necesară recoltarea de țesut;
- Secțiuni histologie – presupune testarea unei probe de biopsie prelevate în urma endoscopiei superioare a tractului gastrointestinal;
- Diagnostic bacteriologic.
Metodele neinvazive de depistare a infecției cu H. Pylori nu creează disconfort pacientului și nu necesită anestezie. Acestea sunt:
- Testul respirator – presupune ca pacientul să sufle într-un dispozitiv după ce a înghițit un lichid pe bază de uree. În funcție de respirația acestuia, dispozitivul va detecta instant prezența sau absența bacteriei;
- Testul serologic – acesta detectează în sânge anticorpii care apar odată cu bacteria H. Pylori. Testul poate fi aplicat doar persoanelor care nu au urmat niciodată un tratament împotriva infecției cu H. Pylori;
- Testul molecular – analizează saliva și materiile fecale pentru a depista ADN-ul bacteriei.
Pentru tratarea infecției cu H. Pylori, medicul va prescrie persoanei infectate un tratament bazat pe antibiotice. Deoarece bacteria poate deveni rezistentă la un antibiotic, tratamentul este format, de obicei, din două antibiotice diferite, care nu îi oferă acesteia vreo șansă de supraviețuire.
De asemenea, tratamentul împotriva Helicobacter Pylori conține și medicamente pentru reducerea acidității de la nivelul stomacului, astfel încât mucoasa să se poată reface.
În completarea tratamentului medicamentos, poate fi de ajutor și un tratament naturist, care contribuie la ameliorarea simptomelor neplăcute.
Astfel, persoana infectată poate apela la:
- Ceai de lemn dulce – eficient în cazul ulcerului stomacal;
- Probiotice – sunt bacterii „bune”, care se găsesc în chefir, varză murată sau castraveți murați;
- Propolis – conține numeroși compuși naturali, printre care aminoacizi, iar extractul de propolis contribuie la evitarea multiplicării bacteriei.
Este bine ca pacientul care suferă de infecție cu H. Pylori să adopte o dietă sănătoasă, care să favorizeze refacerea mucoasei afectate a stomacului și ameliorarea simptomelor care produc disconfort.
În timpul infecției cu H. Pylori, următoarele alimente pot avea efecte benefice asupra organismului:
- Iaurtul;
- Legumele crucifere – conopidă, broccoli;
- Legumele fierte;
- Ardeiul gras;
- Peștele gras – somon;
- Fructele de pădure.
Trebuie acordată o atenție deosebită nu doar alimentelor care ar trebui consumate pe durata infecției, dar și celor care ar trebui evitate deoarece pot irita mucoasa stomacului. Din această categorie fac parte:
- Alcoolul;
- Alimentele picante;
- Cofeină;
- Ciocolata;
- Băuturile carbogazoase.
Pentru a preveni infectarea cu H. Pylori, sunt importante respectate normelor de igienă și menținerea unui echilibru alimentar.
Astfel, este bine să te speli pe mâini de fiecare dată după ce folosește toaleta, dar și înainte de a lua masa sau de a pregăti mâncarea.
Alimentele trebuie gătite corect, să fi fost păstrate în condițiile optime și să nu prezinte riscuri pentru sănătate. De aceea, este bine să eviți să consumi alimente și apă a căror surse de proveniență sunt nesigure.
De asemenea, dacă știi despre o persoană că este infectată cu H. Pylori, încearcă să eviți contactul cu aceasta deoarece ea este contagioasă și pe durata tratamentului și rămâne astfel până când analizele confirmă că nu mai există riscul de răspândire a bolii.
Deși infecția cu Helicobacter Pylori nu prezintă, în stadiu incipient, simptome, aceasta nu trebuie neglijată deoarece poate duce la boli grave în timp. Obiceiurile pe care le ai de zi de zi sunt esențiale pentru a evita pătrunderea bacteriei în organismul tău și pentru a-ți menține organismul în stare cât mai bună de funcționare.