Farmacia bunicii – Plante și leacuri care îți pot fi de folos
Remediile naturiste erau utilizate cu succes și tratau, susțin cronicarii vremii, afecțiuni dintre cele mai diverse. O parte din ele sunt publicate de către Victor Păcală, profesor la Seminarul Andreian din Sibiu, in „Monografia comunei Rășinariu” apărută în 1915
Angina se trata cu rachiu amestecat cu apă cu var iar pentru conjunctivită trebuie suflat în ochi praf de corn de șarpe sau zahăr pisat mărunt. Aprinderea de plămâni se trata cu „rădăcină de spânz ce se trage în piept” iar la arsură de puneau pe zona afectată cartofi tăiați felii sau lapte acru sau se ungea rana cu un amestec făcut din apă limpede luată de deasupra varului stins și ulei de in.
Pentru durerile de încheieturi era recomandată „sărătura de carne de porc ce se adună pe fundul vasului” iar despre pătrunjelul fiert în lapte dulce se spunea că „alină durerea cauzată de orice fel de bubă”.
Degerăturile se tratau cu cartofi rași pe răzătoare și apoi încălziți puțin, dar și cu o cârpă înmuiată în vinul în care a fost ținută o perioadă o rădăcină se spânz.
Pentru durerile de cap erau recomandate frunzele de varză crudă, foile de nuc, de hrean, aluatul sau oțetul de mere.
Durerile de dinți se vindecau cu aburii fierturii de măselariță sau de spânz, „punând un firicel din această buruiană în caria dintelui bolnav”. Calmau de asemenea durerile de măsele hreanul fiert în vin, mămăligă nesărată sau zeama de cimbru, ținute puțin în gură. „Cândva de mult, durerea de măsele se lecuia trăgând din pipă veche cu țeavă nouă, fum de sâmburi de măsline pisați mărunt”.
Pentru durerile de inimă se recomandă să se bea oțet amestecat cu cenușă fierbinte, sau se mânca pâine sfințită cu apă proaspătă în ziua de Paști.
Dacă avea dureri de ochi, bolnavul trebuia să se șteargă pe ochi cu roua de pe mai multe flori iar la durerile de urechi de turna în ureche o picătură de ulei de nucă încălzit și amestecat cu unt de migdale.
Durerile nașterii erau alinate cu ceaiuri de secară, tei sau mușețel, sau cu vinars amestecat cu untdelemn.
Cei care aveau frisoane trebuiau să bea vin fiert cu sare și piper, la cei care sufereau de hepatită se foloseau rădăcina de ștevie fiartă în lapte dulce și apoi lăsată o zi întreagă undeva la răcoare iar pentru a scăpa de amigdalită se mânca hrean și se bea rachiu.
Pentru constipație era recomandat uleiul amestecat cu unt de vacă și gălbenuș de ou, băut cald, sau uleiul cu apă caldă și zahăr iar pentru a scăpa de mirosul neplăcut al gurii trebuia mestecată coaja de rodie.
Cei care sufereau de insomnii trebuiau să bea înainte de culcare o ceașcă de apă în care s-au pus flori sau capsule de mac roșu, iar cei care se ardeau cu apă clocotită trebuiau să ungă locul respectiv cu fiertură din frunză de arin amestecată cu făină de porumb.
Pe tăieturi se puneau foi de pătlagină sau coada șoricelului pisată și amestecată cu untură râncedă iar tusea se trata cu ceai făcut din gălbenuș de ou, smochine și zahăr.