Totul despre nașterea naturală: cum decurge, la ce să te aștepți și ce avantaje presupune
Nașterea naturală se realizează pe cale vaginală, fiind un proces natural. Unei femei însărcinate îi este recomandat să nască natural, dacă nu apar complicații. Această are multiple avantaje atât pentru mama, cât și pentru copil. Este important ca mama să cunoască etapele nașterii naturale și ce transformări se produc în corpul femeii.
Avantajele nașterii pe cale naturala
Nașterea naturală prezintă beneficii atât pentru mama, cât și pentru bebeluș. Astfel, printre avantajele mamei se află:
- recuperare mai rapidă;
- internare mai scurtă;
- după naștere, necesită doze mai scăzute de analgezice, comparativ cu mamele care au născut prin cezariană;
- poate interacționa cu bebelușul imediat după naștere;
- are posibilitatea de a alăpta nou-născutul imediat după naștere;
- riscul de a dezvolta complicații în cadrul viitoarelor sarcini este diminuat.
Beneficiile unei nașteri naturale pentru bebeluș se revăd atât imediat după naștere, dar și în viitor. Astfel, avantajele acesteia sunt:
- timpul petrecut in maternitate este mai redus, comparativ cu bebelușii extrași prin cezariană;
- bebelușii pot fi alăptați încă din prima zi;
- interacționează cu mama imediat după naștere;
- sistemul imunitar este mai dezvoltat;
- riscul de a dezvolta alergii este mai redus.
De ce sa naști pe cale naturală?
Nașterea pe cale naturală prezintă multiple beneficii pentru femeia însărcinată și pentru bebeluș.
Suplimentar față de acestea, o femeie poate alege nașterea naturală și din următoarele motive:
- anumite medicamente care reduc durerea pot interfera cu travaliul, crescându-i durata;
- efectele adverse ale unor medicamente (greață, vărsături, hipotensiune);
- menținerea unui control mai mare asupra procesului de naștere.
Când nu e indicată nașterea naturală?
Nașterea naturală nu este o opțiune pentru toate femeile însărcinate. Unele au indicație pentru cezariană, în special dacă în cadrul sarcinii apar complicații. Printre factorii care nu permit nașterea naturală se pot afla:
- vârsta mamei mai mare de 35 de ani;
- sarcina multiplă (mai mult de un făt în uter);
- cezariana efectuată în ultimii 2 ani;
- consum de alcool în timpul sarcinii;
- utilizarea drogurilor;
- mama este diagnosticata cu diabet;
- complicații ale dezvoltării placentei;
- mama este diagnosticata cu tulburări de coagulare.
Riscurile nașterii naturale
Nașterea naturală nu este un proces ușor pentru femei, dar poate fi depășit cu succes dacă se respectă indicațiile medicului specialist. Printre complicațiile cel mai des întâlnite ale nașterii pe cale naturală se află:
- durerea;
- hemoragiile;
- epiziotomia incorectă sau lipsa efectuării acesteia de medic ceea ce duce la rupturi ale planșeului pelvin (realizarea unor incizii, care să mărească diametrul canalului de naștere);
- risc crescut de incontinenta și prolaps.
Ca urmare a riscului de a dezvolta hemoragii, monitorizarea mamei este absolut necesara după naștere. De asemenea, este necesar a evalua parametrii vitali constant (puls, tensiune arterială, saturația oxigenului).
În cazul în care apar unele complicații înainte de nașterea bebelușului, care ar putea afecta evoluția acestuia sau a mamei, nașterea naturală nu se mai poate realiza. Ca urmare, este indicată extracția prin cezariană.
Nașterea cu epidurală
Nașterea cu epidurală consta în anestezierea zonei pelvine. Pentru aplicarea acestui tip de anestezie se înserează un cateter la nivelul zonei lombare, prin intermediul căruia este introdus anestezicul.
O femeie asupra căreia s-a efectuat anestezia epidurală poate simți contracțiile uterine, dar nu si durerea generata de acestea. În acest fel, nașterea nu este perturbata, iar mama poate împinge simultan cu apariția contracțiilor.
Studiile au demonstrat ca administrarea anesteziei epidurale încă din prima faza a travaliului poate accelera desfășurarea acestuia. Aceasta este determinata de faptul ca lipsa durerii ii permite femeii însărcinate să se relaxeze.
Pregătirea pentru nașterea naturală
Această etapă este extrem de importantă, deoarece permite viitoarei mame o înțelegere exactă a evenimentelor ce vor avea loc. Cunoașterea tuturor aspectelor unei nașteri pe cale naturală o va face să fie mai încrezătoare și să depășească provocările mai ușor.
Viitoarea mama poate obține informații și recomandări de la medicul ginecolog. De altfel, aceasta se poate înscrie și la cursuri special dedicate viitoarelor mămici. Un alt element ce necesită a fi stabilit încă dinaintea apariției travaliului este alegerea maternității.
Este important ca mama să pregătească și un mic bagaj necesar la maternitate. Acesta poate conține următoarele:
- actul de identitate;
- dosarul medical al femeii însărcinate cu toate actele medicale, analizele si tratamentele urmate în timpul sarcinii;
- lenjerie (este de preferat a alege o cămașă de noapte lejeră);
- halat;
- papuci;
- prosop;
- obiecte de îngrijire personală (săpun, pastă și periuța de dinți).
- tampoane cu putere ridicată de absorbție;
- scutece pentru copil;
- cremă pentru sâni.
Travaliul
Travaliul constă în perioada de timp care procede nașterea și pe parcursul căreia apar anumite modificări în organismul mamei, dar și schimbări ale poziției fătului. La prima naștere acesta poate dura și până la 20 de ore. Această durată se poate reduce la nașterile viitoare.
Faza de latenta
Dilatarea colului din cadrul fazei active este prima etapa a travaliului, dar și cea mai lungă. Durata întregului proces poate fi și de 12 ore. Inițial, în primele 8 ore, dilatarea colului uterin este de aproximativ 4 centimetri.
Respirația
Realizarea dilatațiilor se face prin intermediul contracțiilor. Acestea apar la intervale inițial mai mari de timp și sunt ușor dureroase. Pentru ca durerea să fie suportată mai ușor, este indicat ca în timpul contracției, femeia să inspire și să expire profund, încercând să se relaxeze.
Consumul de lichide
Este important ca femeia însărcinată să crească ușor aportul de lichide în această perioadă. Acestea previn deshidratarea și apariția complicațiilor. Cel mai indicat este consumul de apă. Este de dorit a se evita băuturile carbogazoase, dulci, ceaiurile cu conținut de cafeină sau pe baza de plante ce ar putea influența nașterea.
De asemenea, este esențial mersul la toaletă pentru a urina, la un interval de cel mult o oră. Umplerea vezicii urinare poate încetini desfășurarea travaliului. De aceea, micțiunea se va realiza chiar dacă femeia însărcinată nu simte nevoia.
Faza activă
In cadrul acestei etape, dilatarea colului uterin se realizează până la 8 centimetri. Durata acestei faze este de maximum 4 ore. Specific acesteia sunt contracțiile uterine ce apar la un interval de aproximativ 3 minute, mai des decât în prima fază a travaliului. Contracțiile sunt mai lungi și mai dureroase.
În această etapă, membranele se pot rupe, iar nașterea este inițiată. Este important să se realizeze o monitorizare atentă a:
- contracțiilor uterine (durata și intervalul la care apar);
- evoluției dilatării colului uterin;
- bătăilor cordului fetal.
Femeia însărcinată poate manifesta următoarele simptome:
- fatigabilitate;
- agitație;
- stări de greață;
- vărsături;
- amețeală.
Metode pentru reducerea durerii
Durerea este unul dintre simptomele cele mai accentuate manifestate de către femeia însărcinată.
Pentru o reducere a intensității dureroase, se poate recurge la următoarele metode:
- exerciții de respirație;
- duș cald;
- masaj al zonei pelvine;
- evitarea contracției musculare excesive (care creste intensitatea durerii);
- mișcarea (facilitează dilatația colului uterin);
- repaus la nevoie cu adoptarea unei poziții confortabile.
Expulzia sau nașterea
Nașterea fătului este inițiată doar când dilataâia colului uterin este maxima. Cel mai adesea, colul uterin se poate dilata până la 10 centimetri. Durata variază, putând fi de aproximativ o oră la prima naștere si in jur de 30 de minute la următoarele sarcini.
Debutul nașterii este marcat de coborârea fătului la nivelul pelvisului, iar ulterior ajunge în canalul vaginal. Sub îndrumarea medicului specialist, femeia este învățată când să împingă. De cele mai multe ori, mama este sfătuită în timpul contracției uterului. Prin realizarea acestei acțiuni în momentele potrivite, este favorizata expulzia fătului. De asemenea, efortul pe care mama îl depune în cadrul acestei acțiuni are și un efect de reducere a durerii resimțite.
Capul copilului este primul care ia contact cu mediul extern, în prezentația craniana. Ulterior, sunt expulzate membrele superioare și în cele din urmă, membrele inferioare. Cordonul ombilical este și el eliminat. După foarte puțin timp, acesta nu mai pulsează, moment în care este clampat și tăiat.
O ușoară întârziere a tăierii cordonului ombilical este favorabila nou-născutului. Prin intermediul acestuia, în organismul bebelușului ajung nutrienți valoroși. Aceștia au rolul de a favoriza o dezvoltare armonioasa.
Delivrența sau eliminarea placentei
Eliminarea placentei este realizată după nașterea fătului. Intervalul de timp în care se desfășoară această etapă este de aproximativ 30 de minute. Contracțiile uterine se mențin și după nașterea copilului. Acestea determina desprinderea placentei de la nivelul pereților uterini spre vagin.
Contracțiile uterine, dar și efortul de împingere realizat de mama contribuie la eliminarea placentei.
Eliminarea placentei este însoțită de cea a membranelor. Acestea sunt examinate pentru a determina dacă expulzia a fost completă.
Ulterior, mamei i se efectuează un examen ginecologic. În cadrul acestuia sunt examinate următoarele structuri:
- colul uterin;
- vaginul;
- perineul.
Lauzia imediată
Această etapă este necesar a fi atent monitorizata de către personalul medical. În cadrul acesteia apar hemoragii moderate. Este important ca evoluția acestora să fie urmărită, pentru a nu se agrava.
Imediat după naștere, mama poate prezența următoarele simptome:
- fatigabilitate accentuată;
- frison (apare ca urmare a efortului intens depus în timpul nașterii);
- hemoragie ușoară.
Lauzia imediată are o durata de aproximativ 4 ore. În acest interval, sunt monitorizate funcțiile vitale ale mamei:
- pulsul;
- tensiunea arterială;
- temperatura;
- saturația oxigenului.
Pentru o revenire rapidă a mamei se recomandă următoarele:
alăptarea la sân (creste secreția de oxitocina, care favorizează încetarea hemoragiei și redimensionarea uterului la proporția de dinainte de naștere);
- consumul de lichide (previne deshidratarea);
- masajul zonei pelvine.
Nașterea naturală este un proces care aduce beneficii mamei și copilului, dar care este necesar a fi înțeles.
De asemenea, consultarea medicului specialist este importanța pentru a face cele mai potrivite alegeri pentru tine și copilul tău.