„Tabula Traiana”, mesajul scris în piatră al împăratului Traian, rezistă pe malul Dunării de aproape 2000 de ani
În articolul „Podul lui Traian peste Dunăre: Construcția realizată de romani pentru cucerirea Daciei” am povestit cum podul a fost comandat de Traian în anul 103 d.Hr. peste fluviul Dunărea cu scopul de a facilita traversarea și aprovizionarea trupelor în iminentul al doilea război dacic împotriva lui Decebal.
Podul era elementul cel mai proeminent și mai izbitor din punct de vedere vizual al drumului pe care legiunile îl construiau pentru a înainta în Dacia. Odată ce acest drum a fost finalizat, Traian a ordonat amplasarea unei inscripții care se amintească de acel moment.
Astfel, în același an – 103 d. Hr., pe un zid de piatră de la Porțile de Fier, a fost gravată inscripția latină cunoscută astăzi sub numele de „Tabula Traiana” sau „Tăblița lui Traian”.
Zidul este situat pe partea sârbă a Porților de Fier, partea finală a defileului format de Dunăre care servește acum drept graniță între România și Serbia, chiar după orașul românesc Orșova.
Placa, cu o lățime de 3,20 metri și o înălțime de 1,80 metri, este fixată în piatră și pe ea sunt prezentați doi delfini plutind și un vultur pe cer. Figurinele și ornamentele sunt sculptate în relief, iar scrisul este cioplit în piatră.
Inscripția, ale cărei ultime rânduri sunt practic șterse din cauza eroziunii, împreună cu bărbatul îngenuncheat în partea de jos scrisă în șase rânduri de litere romane majuscule:
„ Împăratul Cezar fiul divinului Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribun, Tatăl Patriei, Consul pentru a treia oară, excavând roci din munți și folosind bârne de lemn a făcut acest pod”.
Între 1969 și 1972, construcția barajului de la Porțile de Fier a scufundat numeroase situri arheologice antice și mai multe inscripții comemorative romane similare cu cele ale lui Traian.
Tabula Traiana a fost cruțată deoarece întregul bloc de rocă pe care este înscrisă, o masă care cântărește aproximativ 300 de tone, a fost tăiat și înglobat la 50 de metri mai sus pentru a nu fi acoperit de ape.
Astăzi se află în Parcul Național Djerdap ( la granița cu România ), la aproximativ 2,5 km în amonte de orașul Tekija și în apropiere de Kladovo. Este vizibil din apele fluviului, datorită configurației coastei în care se află, fără alte mijloace de acces.
Pe malul opus al fluviului, pe malul românesc, se află statuia conducătorului dacic Decebal, considerată cea mai înaltă sculptură în piatră.