Scorțișoara are proprietăți antiinfecțioase remarcabile
Scorțișoara poate fi considerată o plantă-„minune” datorită utilizărilor sale medicinale remarcabile.
Poate fi folosită într-un spectru larg de afecțiuni, de la probleme gastrointestinale, răceală și gripă, până la infecții urinare și diabet. Este înzestrată cu proprietăți antibiotice impresionante.
În ce boli ajută scorțișoara
Trebuie să precizăm de la bun început că scorțișoara adevărată este scorțișoara indiană, care se numește „Cinnamomum Zeylanicum”. Aceasta crește în Sri Lanka. Se poate procura de la magazinele naturiste.
Scorțișoara care se găsește în magazinele alimentare este scorțișoară chinezească (Cinnamomum Cassia), care nu este indicată pentru uz terapeutic.
Infecții
În vremurile trecute, scorțișoara era folosită ca și conservant alimentar. Vechii egipteni o întrebuințau la îmbălsămarea defuncților.
În timpul ciumei bubonice, oamenii puneau bureți înmuiați în scorțișoară și cuișoare în camerele bolnavilor.
Aceste utilizări arată proprietățile sale antiinfecțioase.
Cercetătorii germani au descoperit că scorțișoara ajută la eradicarea infecțiilor urinare. Aceasta a suprimat complet cauza infecțiilor urinare cauzate de bacteria Escherichia coli.
Același efect l-a avut și împotriva infecțiilor vaginale cu Candida albicanis.
Scorțișoara este folosită tradițional și pentru calmarea durerilor menstruale.
Studiile pe animale au arătat că uleiul și extractul de scorțișoară pot combate diverși patogeni, de la bacterii și fungi, până la virusuri și paraziți, precum Helicobacter pylori și Candida albicanis.
Un studiu a arătat că scorțișoara inhibă creșterea unor mucegaiuri toxice în pâine în proporție de 99%.
Probleme gastrointestinale
Datorită efectelor sale carminative, prin care elimină gazele, scorțișoara poate fi folosită ca și calmant stomacal.
Testele pe animale au arătat că reduce disconfortul abdominal cauzat de gaze.
Poate fi utilă în dispepsie, greață și vărsături, colici intestinale, digestie dificilă, atonie digestivă, colită și diareea la copii. Are și efecte vermifuge.
Comisia Europeană a Germaniei a aprobat folosirea ei în indigestie, spasme gastrointestinale și inapetență.
Scorțișoara este o mirodenie care încălzește sistemul digestiv și îl stimulează. Datorită acestui efect, ajută tranzitul intestinal. În plus, uleiul volatil pe care îl conține ajută la descompunerea grăsimilor.
Diabet
Există studii care sugerează că scorțișoara poate ajuta la o mai bună metabolizare a zahărului la persoanele cu diabet.
Planta îmbunătățește răspunsul celulelor grase la insulină și prin urmare ajută la controlul glucozei din sânge.
Botanistul american James Duke susține că 1/8 linguriță de scorțișoară mărește de 3 ori eficiența insulinei.
Administrarea unei jumătăți de linguriță de scorțișoară pe zi poate ajuta la controlul zahărului din sânge.
Circulație, dureri, răceală, gripă
Indienii folosesc scorțișoara – deseori în asociere cu ghimbirul pentru încălzirea corpului, stimularea circulației sângelui, artrită, dureri musculare, răceală și gripă.
Scorțișoara reduce durerile prin faptul că inhibă prostaglandinele – substanțe care cauzează inflamații.
Ceai de scorțișoară
Se pun 1-2 grame de scorțișoară la infuzat într-o cană cu apă clocotită. Se lasă 10 minute, apoi se strecoară.
Se pot consuma câte 2-3 căni pe zi, după masă.
Vin de scorțișoară
În caz de anemie sau oboseală, scorțișoara se poate administra sub formă de vin. Se pun 40 g de scorțișoară și 20 g de vanilie la macerat într-un litru de vin.
Se lasă 7 zile, apoi se strecoară. Se administrează câte 1 pahar pe z, înainte de masă. Are efect stimulant.
Sursa: https://lataifas.ro/