Propietatile si utilizarile medicinale ale crinului alb de gradina
Mai mult decat o planta decorativa, crinul de gradina este o floare medicinala.
Cercetatorii israeliti au publicat recent un studiu in care arata propietatile terapeutice ale crinului.
Crinul alb – descriere
Crinul alb este o planta bulboasa de gradina. Face parte din aceeasi familie cu lalalele, adica din familia „ Liliaceae”.
Denumirea ei stiintifica este „ Lilium candidum ”. In limba latina înseamna chiar „ Crin alb ”.
Crinul este simbol al purității motiv pentru care i se mai spune „ Madonna”. Aceasta denumire face referire la „ Fecioara Maria” sau „ Maica Domnului ”.
Se presupune ca isi ara radicinile in Liban, Israel si Grecia.
Alte surse sugereaza ca originile sale se afla in Balcani si Orinetul Mijlociu.
Astazi crinul este cultivat in mai multe tari europene, precum si in Africa de Nord sau Mexic.
Ce propietati are crinul
Crinul alb este cunoscut indeosebi pentru beneficiile sale la nivelul pielii.
Atat florile, cat si bulbii au propietati astringene, emoliente, expectorante, emenagoge, diuretice si analgezice.
Se remarca prin efectele antiinflamatoare.
Crinul contine flavonoide ( quercetina, izoramnetina, kamepferol ), polizaharide solubile, carotenoide, alcaloizi, steroizi, saponine, taninuri, acizi organici, aminoacizi si amidon.
Crinul alb in medicina traditionala
Utilizarile terapeutice ale crinului dateaza din vremea antichitatii.
In medicina traditionala a timpului, a fost folosit in diverse afectiuni, precum tuse, ulcere, arsuri sau boli asociate cu imbatranirea.
Este folosit cu precadere in afectiunile externe.
Se aplica sub forma de cataplasma sau compresa in ulceratiile pielii, furuncule, mancarimi ale pielii, arsuri, rani, eczeme, umflaturi si tumori.
Crinul este utilizat si in afectiunile ginecologice sau durerile musculare.
Din pacate, planta nu este foarte bine cercetata. Sunt documentate doar propietatile sale antifungice, antivirale, antioxidante, analgezice si anticancerigene.
Propietati antidiabetice si atiinflamatoare
Cercetatorii de la mai multe universitati din Israel au testat efectele antiinflamatoare si antidiabetice ale extractului de crin.
Au investigat de aemenea compozitia chimica a acestei plante.
Au descoperit ca anumite substante fitochimice volatile din crin au activitati antidiabetice semnificative. Este vorba despre kaempferol, linalool, citronelal si humulen.
Efectele cele mai puternice impotriva diabetului le-a avut extractul de frunze, comporativ cu cel din bulbi.
Compusii din crin afecteaza secretia citokinelor proinflamatoare IL-6 si IL-8. Acestea intarzie procesul de vindecare a ranilor.
Astfel se explica de ce crinul este atat de util in afectiunile pielii.
Citokinele proinflamatoare mai sus numite sunt asociate si cu boli interne grave, precum cancer, afectiuni cardoivasculare, sindromul de detresa respiratorie acuta, astm, artrita reumatoida sau scleroza multipla.
Autorii acestui stiudiu au cocluzionat ca totalitatea compusilor activi din crinul alb sau potential medicinal, care poate fi utilizat in prevenirea si tratarea bolilor.
Alte studii au dezvaluit efectele citotoxice ale crnului in cancerul mamar uman.
Efecte anticancerigene
Au fost demostrate de asemenea propietai anticancerigene ale crinului.
Activitate hepatoproctectoare
Studiile pe animale au arătat că extractul metanolic din florile de crin protejează ficatul de toxicitatea indusă de tetraclorura de carbon și Paracetamol. Nu se știe care sunt substanțele bioactive răspunzătoare pentru efectul hepatoprotector.
Perioadă de recoltare
Crinul înflorește începând cu luna iunie.
Florile de crin se strâng când sunt deschise complet. Din florile proaspete se pot face tincturi, loțiuni sau unguente.
Bulbii se colectează în august. Pot fi folosiți în stare proaspătă, sau după ce au fost lăsați la uscat.
Utilizări externe ale crinului
Un studiu etnofarmacologic realizat de cercetătorii italieni a dezvăluit câteva aplicații ale crinului în medicina populară:
- bulbi de crin infuzați în lapte şi aplicați sub formă de cataplasme pectorale;
- petale de crini înmuiate în spirt sau alcool, folosite la tratarea rănilor;
- uleiul din flori de crini, întrebuințat ca remediu pentru mastită.
În unele provincii din Italia, crinul este folosit ca agent antiviral în Zona Zoster, iar bulbii şi florile în afecțiunile cutanate și articulare.
Se spală un bulb de crin, se prăjeşte în cenușă și se taie felii. Se aplică fierbinte pe negi, panarițiu sau furuncule.
Uleiul de crin ajută în ulcere, abcese și vânătăi.
Bulbii fierți în apă sau lapte se aplică pe bătături. Se schimbă compresa din oră în oră. Ajută la maturarea coșurilor, furunculelor și abceselor.
Florile de crin macerate în spirt, coniac sau rachiu timp de 6 ore se aplică pe vânătăi și rupturi.
Uleiul în care s-au pus la macerat petale de crin se poate folosi pentru durerile de urechi şi mameloane crăpate.
Unguentul din bulbi de crini ajută la dizolvarea bătuturilor și reducerea durerile și inflamațiile cauzate de arsuri, opăriri. Vindecă rănile fără să lase cicatrici.
Preparatele din crin accelerează procesul de vindecare a tăieturilor post-operatorii.
Precauţi
În lipsa unor date mai consistente din studii, crinul ar trebui folosit cu precauție, și doar la nivel extern.
Crinul alb este toxic pentru pisici