Sunteți aici
ro2news

Pot să-mi întăresc imunitatea?

Noutăți

 

Răspunsul scurt este NU. Organismul uman, deși intră în contact cu mulți germeni, se îmbolnăvește foarte rar, doar atunci când agentul patogen găsește o cale deschisă (o poartă) de intrare în organism sau când organismului îi lipsesc anumiți factori de apărare (ca de exemplu, anticorpii în cazul unei infecții virale).

Imunitatea este principalul mecanism de apărare a organismului împotriva germenilor, demonstrat de succesul enorm al vaccinării în prevenirea sau eradicarea bolilor infecțioase. Conceptul conform căruia vaccinurile sunt cele mai eficiente metode de prevenție a infecțiilor virale și bacteriene este bine recunoscut, atât de către autoritățile de sănătate publică, cât și de către publicul larg.

Cu toate acestea, oamenii sunt fascinați de legătura dintre alimente, vitamine, minerale, antioxidanți sau probiotice și stimularea imunității. Mulți oameni cred că sistemul imun este ca un mușchi și, dacă îl „antrenezi”, oferindu-i suplimente și vitamine, va deveni mai puternic. Dacă însă ești o persoană sănătoasă, sistemul imun nu poate fi întărit și atât timp cât trăiești sănătos, făcând acele lucruri pe care le-ai învățat încă de la grădiniță (să mănânci sănăt5os, să faci exerciții fizice și să dormi), atunci îi oferi sistemul imun tot ce are nevoie ca să funcționeze normal. De altfel, un răspuns imun prea puternic este la fel de rău ca unul scăzut. Tot ce are nevoie organismul este un sistem imun echilibrat și în armonie.

Ce este sistemul imunitar (o foarte scurtă prezentare)

Sistemul imunitar este o rețetă extrem de complex formată din sute de celule și proteine diferite, coordonate și interconectate, pe care cercetătorii încă o studiază pentru a o înțelege mai bine. Sistemul imunitar este funcțional încă de la naștere și continuă să se dezvolte devenind din ce în ce mai sofisticat pe măsură ce organismul vine în contact cu cât mai mulți germeni.

Rolurile sistemului imunitar sunt:

  • „Atacă” germenii (bacterii, virusuri, paraziți sau fungi) care au pătruns în corp și îi elimină din organism
  • Recunoaște și neutralizează anumite substanțe nocive din mediu
  • Scanează și distruge celulele proprii din corp care au suferit modificări, ca de exemplu, celulele canceroase

Există două tipuri de imunitate: imunitatea înnăscută și cea dobândită

  • Răspunsul imun înnăscut este cel care face diferența dintre „prieten și dușman”, respectiv dintre substanțe proprie organismului și una străină (pe care nu o recunoaște ca aparținând corpului, ca de exemplu virusuri, bacterii, polen, etc), pe care o consideră „inamic” și față de care se va „apăra”. Prin activarea acestui tip de răspuns, „invadatorul” este îndepărtat, iar ceea ce noi simțim sunt manifestările inflamației – de exemplu, în răceală comună, febra, durere, senzația de astenie, dureri musculare generalizate, respectiv în rinită alergică, mâncărime nazală, rinoree și strănut.
  • Răspunsul imun dobândit este asemănător unei echipe SWAT – recunoaște un anumit invadator specific și identifică celulele și substanțele care îl pot omori și le trimite în luptă.

Răspunsul imun înnăscut constă din celule sanguine, cum sunt neutrofilele, macrofagele și monocitele, în timp ce imunitatea dobândită implică limfocitele T și B, precum și anticorpii. Producția acestor celule și funcționarea lor sunt controlate de citokine, care sunt proteine care meditează transmiterea de informații între celulele sanguine.

Mai jos, foarte pe scurt, componentele sistemului imunitar:

  • Anticorpi: IgG, IgM, IgE și IgD. La rândul lor, imunoglobulinele IgG (care reprezintă 75% din cantitatea totală de imunoglobuline) sunt împărțite în 4 subclase: IgG1, IgG2, IgG3 și IgG4, iar IgA în două, fiecare cu o afinitate diferită pentru diverse părți ale agenților patogeni.
  • Complement: un  sistem format din mai multe proteine care pot fi activate prin trei căi separate. Produce un răspuns rapid și mult amplificat la un stimul declanșator, prin activarea în cascada a componentelor sale. Complementul este important în omorârea anumitor tipuri de bacterii și în atragerea celulelor albe (leucocitelor) la locul infecției.
  • Celule sanguine: leucocite polimorfonucleare (PMN), cunoscute și sub denumirea de celule albe, monocite, eozinofile și macrofagele. De asemenea, alte celule importante sunt limfocitele, existând mai multe tipuri (limfocite B și T), fiecare cu funcții diferite. O infecție virală vă produce un anumit tip de răspuns celular, în timp ce o infecție bacteriană va determina un răspuns diferit, iar în cadrul fiecărui de răspuns există subseturi de răspuns în funcție de agentul diferit, iar în cadrul fiecărui tip de răspuns există subseturi de răspuns în funcție de agentul patogen, precum și dacă organismul a fost sau nu expus în trecut la acel germene.
  • Proteinele care reglează răspunsul la infecție: chemokine, interferoni sau interferoni sau interleukine ( ca de exemplu, IL6, TNF sau CCR5).
  • Componente nespecifice ale imunității care ajută la prevenirea infecției: ca de exemplu, cilii respiratori (prelungiri sub forma unor fire subțiri care prin mișcarea lor elimina potențialii agenți patogeni care au ajuns în plămâni), metabolismul fierului care nu permite ca fierul să ajungă în bacterii, etc.

Este posibil sa intervii în acest proces complex și să întărești imunitatea? Funcționarea acestor celule și proteine nu este controlată sau influențată, și cu atât mai mult îmbunătățită, de alimente sau suplimentele alimentare. Oamenii de știință studiază efectele dietei, exercițiilor fizice, vârstei, stresului și altor factori asupra răspunsului imun, atât la animale, cât și la oameni, însă în prezent nu sunt dovezi științifice care să susțină o legătură între acestea și imunitate.

Când este scăzută cu adevărat imunitatea?

Deși frecvent oamenii spun, de exemplu, atunci când răcesc că „au imunitatea scăzută”, asta ar însemna că organismul lor să nu producă suficiente celule sau proteine implicate în imunitate, ceea ce nu este o situație adevărată în cazul unui adult sănătos.

Termenul medical al scăderii reale a imunității este imunodeficiență. Este o condiție medicală în care capacitatea sistemului imunitar de a apăra organismul și de a lupta împotriva infecțiilor și a cancerului este compromisă sau complet absența. Pacientul este predispus la infecții, inclusiv la infecții oportuniste. Infecțiile pot fi recurente, greu de tratat și severe. De exemplu, infecția herpes zoster, care nu ar afecta o persoană sănătoasă, în cazul unui pacient imunocompromis, ar putea pune în pericol viața acestuia. De asemenea, un pacient cu imunodeficiență are un risc crescut de a face cancer, deoarece scade capacitatea sistemului imunitar de a scana celulele din organism și de a le omori pe cele neoplazice (canceroase).

Majoritatea cazurilor de imunodeficiență sunt dobândite, secundare unor factori care afectează sistemul imunitar, ca de exemplu SIDA (sindromul imunodeficienței dobândite) cauzat de infecția HIV, malnutriția severă, cancerul, radio și chimioterapia și tratamentul cu medicamente imunosupresoare. Mult mai rar, imunodeficiența se poate datora unor defecte genetice ale sistemului imunitar, cu care copilul se naște. Există peste 400 de entități distincte de imunodeficiența primara, care afectează unul sau mai multe componente ale sistemului imunitar (anumite celule sau proteine). Cele mai frecvent întâlnite sunt deficitele producției de anticorpi (aproximativ 65% dintre cazuri). Imunodeficiențele primare sunt boli rare. Se estimează ca în jur de 1 la 8000 de persoane suferă de imunodeficiență primară, unele forme fiind mai rare decât altele. 

Este bine sa ai o imunitate crescută?

Cei care spun ca produsul lor, de exemplu probioticele, stimulează sistemul imunitar, indică studii care arată ca, în răspuns la infecția cu bacterii, celulele sistemului imunitar sunt activate. Acesta este răspunsul inflamator normal, așteptat, la un invadator străin. Producătorii numesc însă asta „stimularea” imunității. 

În ceea ce privește imunitatea, un răspuns imun prea puternic este la fel de rău ca unul scăzut. De exemplu, o reacție imună hiperactivă este responsabila pentru reacțiile alergice la substanțe obișnuite din mediu. În alergii, sistemul imun reacționează exagerat prin producția de anticorpi de tip IgE împotriva unor substanțe considerate inofensive și pe care organismul ar trebui sa le tolereze. De asemenea, în bolile autoimune, cum ar fi  lupusul eritematos sau scleroza multiplă, sistemul imun formează auto-anticorpi care atacă și distrug propriile țesuturi. 

În plus, există studii științifice care evidențiază ca inflamația cronică este asociată cu ateroscleroza, mecanismul prin care se formează plăci de aterom care se depun pe pereții vaselor și care determină infarctul miocardic acut sau accidentul vascular cerebral.

De asemenea, o stare inflamatorie acută, în special când există o inflamație crescută, poate avea efect protrombotic – determina formarea trombilor (cheagurilor de sânge) la nivelul vaselor.      În cazurile severe de COVID-19, organismul produce un răspuns imun agresiv, ceea ce determină eliberarea unor cantități mari de proteine pro-inflamatorii. Aceasta „furtuna de citokine” cauzează leziuni pulmonare severe și insuficiența multiplă de organe, fiind una dintre cauzele frecvente de deces la pacienții cu COVID-19.

Pe de altă parte, vaccinurile determină dezvoltarea anticorpilor specifici împotriva unui anumit virus sau bacterie, și nu provoacă un răspuns inflamator generalizat.

Este nevoie sa luam suplimente pentru întărirea imunității?

Conceptul potrivit căruia se poate creste imunitatea este unul popular. Deși singura abordare bazată pe dovezi în acest sens este vaccinarea, publicul larg este expus frecvent și atras de reclamele despre diferite produse, cum sunt vitaminele sau suplimentele alimentare (care nu sunt considerate medicamente) –  si care promit că „întăresc”, „cresc”, „stimulează”, „susțin” sau „că fac mai puternică” imunitatea. Însă este adevărat? Si mai important, o imunitate crescută este bună?

O căutare pe Google  despre „cum poate fi stimulat sistemul imunitar” va găsi peste 500.000 de pagini care pretind că anumite produse cresc imunitatea. În mod curios, același tip de căutare pe PubMed (Biblioteca medicala a Institutului de Sănătate Publică din Statele Unite), va găsi doar 45.000 de referințe, în principal despre vaccinare și imunologie. Nicio lucrare științifică nu se referă la modalitatea în care o persoana sănătoasă ar putea să-și îmbunătățească sistemul imunitar dincolo de nivelul de bază de funcționare pentru a preveni sau trata infecțiiile.

Un studiu care a evaluat 185 de pagini web a arătat că există numeroase metode care pretind că stimulează sistemul imun: dieta (77% dintre paginile web), fructele (69%), vitaminele (67%), antioxidanții (52%), probioticele (51%), mineralele (50%) și vitamina C (49%). Interesant este faptul că vaccinurile s-au clasat pe locul 27, doar 12% dintre paginile web menționându-le.

Punctul de plecare al uneia dintre cele mai mari concepții greșite, și anume ca vitaminele administrate în doza mai mare decât cea necesară ajută sistemul imunitar, a fost teoria speculativă și incorecta formulată de chimistul american Linus Pauling. Deși dublu laureat al Premiului Nobel (pentru chimie 1954 și pentru pace 1962), Pauling a fost criticat încă din timpul vieții lui pentru aceasta teorie care nu se bază pe dovezi științifice. Cel mai notoriu, Pauling a fost direct responsabil de mitul potrivit căruia vitamina C poate ajuta la prevenirea sau vindecarea răcelilor. O altă preconcepție, care nu are la bază dovezi științifice, este aceea ca zincul ar avea un rol în tratamentul COVID-19. Cu excepția cazului în care cineva este sever subnutrit sau urmează o dietă extremă săracă în nutrienți, deficitele de zinc si vitamina C sunt rare.

Nevoia de informații specifice: ce anume din sistemul imunitar este stimulat?

Atunci când o reclamă sau etichetă unui supliment alimentar, probiotic sau complex de vitamine susțin că „stimulează” sistemul imunitar, trebuie să te întrebi care componenta a lui este stimulată. Anticorpi? Complement? Celulele albe? Iar apoi să înțelegi cum a fost studiat produsul respectiv. În laborator, pe animale, pe oameni? Si dacă s-au făcut studii pe oameni, cât de mare a fost populația studiată? Există dovezi științifice în urma studiului? Sunt rezultatele semnificative? Sau este vorba despre un studiu mic, prost realizat, cu rezultate abia semnificativ statistic? De cele mai multe ori astfel de dovezi științifice sunt greu de găsit. 

Vitamine, minerale și suplimente din plante

Corpul are nevoie de vitamine și minerale pentru a avea un sistem imunitar eficient. Vitaminele sunt factori nutritivi esențiali (nu sunt sintetizate de organism sau sunt sintetizate în cantități insuficiente). Alimentația variată asigura necesarul de vitamine fără a se impune suplimentarea acestora. Sursele de vitamine sunt carnea, pestele, produsele lactate, cerealele, fructele si legumele. 

Dacă există un deficit al unei anumite vitamine, de exemplu deficit de vitamina D, va fi nevoie sa suplimentezi aceasta vitamina. De asemenea, persoanele în vârstă pot suferi de un deficit de micronutrienți (vitamine), din cauza că alimentația lor nu mai este variată sau este în cantitate insuficientă. Însă dacă mănânci variat – alimente din toate culorile curcubeului, este suficient pentru a-ți asigura necesarul de vitamine și nutrienți care să mențină sistemul imunitar într-o formă bună. Nu există dovezi științifice care să demonstreze ca suplimentarea cu vitamine la o persoană sănătoasă îmbunătățește funcționarea sistemului imunitar. 

De asemenea, s-a studiat dacă echinacea, seleniu, beta-carotenul, ceaiul verde, bioflavonoidele, usturoiul și germenii de grâu pot ajuta la prevenirea infecțiilor. Dovezile existente nu sunt puternice – nu există suficient de multe studii și majoritatea au limite, din cauza că au fost prost concepute și, prin urmare, nu au furnizat dovezi solide. Este nevoie de studii bine efectuate pentru a testa dacă astfel de produse pot ajuta efectiv la prevenirea infecțiilor sau la diminuarea severității acestora.

Produse probiotice

Produsele probiotice conțin „bacterii bune” și se presupune că ar trebui să îmbunătățească sănătatea colonului. În trecut, aceste produse erau promovate caă ar îmbunătăți sistemul imunitar, însă Autoritatea Europeana pentru Siguranța Alimentelor (European Food Safety Authority) a stabilit că producătorii nu pot pretinde acest aspect din cauza lipsei de dovezi științifice. Pe măsură ce continuă cercetările privind microbiomul intestinal, este posibil să se cunoască mai mult despre modul în care bacteriile care se află în mod normal în intestin pot influența sistemul imunitar, însă deocamdată informațiile nu sunt clare. 

Imunitatea nu trebuie sa fie crescută, ci menținută echilibrată. Ce poți face.
Dacă nu ai cu adevărat o imunodeficiență, nu ești subnutrit și starea ta de sănătate este bună, nu trebuie să faci nimic special pentru a-ți întări nivelul de bază al imunității. În loc să fii preocupat de creșterea imunității, este mai bine să te concentrezi să te menții sănătos, iar atunci când trebuie să te decizi dacă să cumperi produse care ajută la stimularea imunității să păstrezi un anumit grad de scepticism. 

Vei avea în mod natural un sistem imunitar funcțional atâta timp cât aplici recomandările generale pentru a avea o sănătate bună:

  • Nu fuma
  • Consuma alcool cu moderație
  • Mănâncă multe fructe și legume
  • Practică sport regulat
  • Menține o greutate sănătoasă
  • Dormi suficient (7-8 ore de somn odihnitor)
  • Controlează stresul
  • Mergi regulat la controalele medicale

De asemenea, următorii pași sunt foarte importanți pentru a preveni infecțiile:

  • Spală-te corect pe mâini
  • Îngrijește-ți dantura
  • Gătește adecvat alimentele
  • Evită expunerea la persoanele bolnave; evită mulțimile de oameni
  • Urmează schema de vaccinare recomandată pentru vârsta ta

Sursă