Doctor Mihaela Bilic: ‘Ce e mai eficient pentru slăbit: puțină mâncare sau puține calorii?’
Doctorul specialist in nutritie si boli metabolice, Mihaela Bilic, vine cu noi explicatii privind modul de functionare al dietelor. Cei mai multi dintre noi ne ghidam, in regimurile de slabire, dupa numarul de calorii pe care le consumam intr-o zi. Doar ca este mult mai complicat de atat, dupa cum vom putea constata: e greu de slabit, daca nu imposibil, daca aceste calorii, fie ele cat de putine, provin din dulciuri sau fainoase.
“Teoria pe care se bazează slăbitul a fost stabilită de americani acum mai bine de jumătate de secol și spune așa: mănâncă mai puțin și mișcă-te mai mult. Apoi tot ei au venit cu moda lui “low fat”, condamnând grăsimile ca fiind principalele vinovate de kilogramele în plus, că doar au 9 cal/g. Prin urmare oamenii au mâncat mai dietetic, dar s-au îngrășat mai tare. Vinovatul a fost zahărul (și implicit fructoza), care deși are doar 4 cal/g e capabil să producă mai multă grăsime de depozit decât lipidele alimentare”, scrie doctor Bilic.
“Deci contează numărul de calorii din dietă? Cu siguranță, dar slăbitul e mai complicat de atât. Să zicem că iei decizia să consumi sub 1000cal/zi. Contează din ce provin ele? Oh, daaaa! Dacă provin din zahăr/fructoză, slăbitul va fi anevoios, dacă nu imposibil. Dacă provin din carbohidrați/amidon combinați cu grăsimi, din nou e puțin probabil să slăbim eficient. Dacă însă grăsimile alimentare nu sunt asociate cu făinoase și/sau zahăr, ce să vezi? Slăbești văzând cu ochii. Deci până la urmă o calorie nu e doar o calorie…”, explica medicul, indemnand ca aceia care isi doresc sa slabeasca, trebuie sa nu se limiteze la un simplu calcul de calorii.
“Un alt aspect îl reprezintă volumul de mâncare consumat. Să ne întoarcem la dieta noastră cu sub 1000cal. Dacă decidem să mâncăm doar legume, 1000 calorii înseamnă 3-5 kg, deci un castron sau un lighean, de la caz la caz. Aceleași 1000 calorii pot însemna însă 250g salam de Sibiu sau 150g fistic/migdale. Întrebarea este: ce e de preferat? Eu cred că nu e o soluție să-ți umpli stomacul cu alimente sărace în calorii, dar care au un volum foarte mare. Atunci când suntem obișnuiți să mâncăm mult cantitativ, culmea e că sațietatea va apărea când stomacul e plin, nu când e atins aportul optim de calorii. Cu alte cuvinte, cu cât mâncăm mai mult, cu atât apetitul va crește și vom fi tentați să consumăm volume mari de alimente, indiferent câte calorii conțin – există riscul să înfuleci cu aceeași ușurință și un castron de fasole verde, dar și un castron de cartofi prăjiți. Un stomac” antrenat” pe bolum mare, va cere mereu tot mult”, vorbind despre ceea ce, in termeni populari, este cunoscut sub termenii de “largirea stomacului”.
Soluția e undeva la mijloc, o combinație între cele două. Ideal e să reușești să slăbești făcând ordine mai întâi în ritmul meselor și cantitatea de mâncare de la fiecare masă. Deci contează mai mult să mănânci rar și puțin cantitativ – ceea ce înseamnă indirect și mai puține calorii. Important este să-ți redimensionezi stomacul, să-l obișnuiești să stea complet gol timp de 4-5 ore între mese, nu să ronțăi mereu mere și morcovi, doar pentru câ sunt lipsite de calorii”, contrazicand astfel ideea promovata de alti nutritionisti, de “gustare” intre mese.
“Când vrem să slăbim trebuie să luăm o pauză de la mâncare, indiferent câte calorii are. Și părerea mea e că merită să mănânci mai puțin din ce-ți place, decât să te umfli cu produse dietetice, fade și neapetisante. Or fi ele puține caloriile din buget când vine vorba de slăbit, dar să le “cheltuiești” pe mult și prost mi se pare o păcăleală. Pentru că la final, chiar și cu burta plină, nu vei fi satisfăcut. Și continuarea efortului, perseverența în cura de slăbire depind de această satisfacție. Puțin și bun, asta cred că e soluția”, a conchis medicul.