Vitamina care ”întinerește” sistemul imunitar
Vitamina E (tocoferol) este o vitamină liposolubilă, puternic antioxidantă, considerată „vitamina reproducerii“, cu virtuţi magice în păstrarea tinereţii sistemului imunitar și a întregului organism.
Ca si vitamina C, vitamina E stimuleaza producerea de celule natural killer (NK), cele care identifica si distrug germenii si celulele canceroase.
De asemenea, vitamina E imbunatateste producerea de celele B imunitare care genereaza anticorpii. Studiile arata, de asemenea, ca suplimentarea cu vitamina E poate inversa din declinul inregistrat in raspunsul imun odata cu imbatranirea.
Un studiu realizat la Scoala Harvard de Sanatate Publica, pe un esantion de 87.000 de asistente medicale care au luat suplimente cu vitamina E a aratat o reducere a incidentei atacurilor de cord cu 50%.
Suplimentele pot fi necesare pentru a avea la dispozitie cantitatea optima de vitamina E necesara pentru a stimula sistemul imunitar. Persoanele care fumeaza si cele care consuma cantitati mari de alcool necesita doze mai mari de vitamina E.
În bolile oftalmologice previne apariţia cataractei şi evită pierderea acuităţii vizuale. Distrofiile musculare şi osoase, precum şi durerile provocate de osteoporoză şi poliartroze, pot fi ameliorate cu vitamina E datorită efectului antiinflamator.
În afecţiunile dermatice, vitamina E accelerează refacerea ţesuturilor lezate, vindecarea leziunilor şi arsurilor şi previne diverse infecţii, inflamaţii şi tumori. Stimulând reacţiile imunitare, vitamina E întârzie apariţia petelor maronii de bătrâneţe de la suprafaţa pielii.
În combaterea factorilor generatori de radicali liberi, vitamina E reduce vătămările produse de smogul din atmosferă, protejând plămânii şi prevenind emboliile pulmonare.
Alte efecte benefice sunt constatate în ameliorarea crizelor bolii Parkinson, în adenomul de prostată şi în reducerea colesterolului „rău“-LDL precum şi a glicemiei din diabetul zaharat.
În cazul copiilor este recomandat un aport suplimentar, mai ales la bebeluşii prematuri, care primesc alimentaţie artificială sau care sunt în oxigenoterapie.În procesele metabolice previne deteriorarea lipidelor şi a uleiurilor esenţiale (ex. acizii graşi Omega-3)
Acest efect este explicat prin protejarea acizilor graşi polinesaturaţi expuşi la reacţiile de oxidare şi peroxidare. De asemenea participă, în calitate de cofactor, la sinteza glutationului care este cunoscut ca un important antioxidant, apărător al sănătăţii contra radicalilor liberi.
Doza recomandată de vitamina E
Dozele zilnice optime sunt: 10 mg pentru adulţi şi 3-7 mg pentru copii.Simptomele carenţei de vitamină E se manifestă prin tulburări hematologice (anemie hemolitică, hemoragii, varice), tulburări de reproducere cu degenerarea organelor sexuale, sterilitate, infertilitate, avorturi spontane repetate, atrofierea fetusului şi naşterea de copii morţi.
Alte afecţiuni ale insuficienţei acestei vitamine sunt legate de boli cardiace (miocardită, angină pectorală, ateroscleroză), tulburări neurologice şi neuromusculare (degenerescenţă musculară, hipotonie musculară), tulburări oftalmologice (scăderea acuităţii vizuale, miopie evolutivă, alterarea retinei), tulburări cutanate (eczeme, ulceraţii ale gambei, semne de îmbătrânire precoce), senzaţie de slăbiciune.
Unde găsim vitamina E
Sursele naturale de vitamină E: surse vegetale: germeni de cereale, seminţe de floarea soarelui, uleiuri vegetale (de soia, porumb, susan, floarea soarelui), margarină vegetală, ulei de cătină albă, alune, nuci, afine, banane, migdale.
Dintre legume (de preferat de culoare verde) sunt indicate: salata verde, spanac, pătrunjel, varza de Bruxelles, mazăre crudă); surse animale: produse lactate, gălbenuş de ou, ficat şi untură de peşte.
Simptomele supradozării vitaminei E apar numai la doze foarte mari (peste 250 mg/ zi) şi se manifestă prin unele intoxicaţii, cu diferite intensităţi: dureri de cap, migrene, dureri abdominale, hemoragii, disfuncţii ovariene şi slăbiciune musculară.
După un consum de lungă durată, de peste 7 săptămâni, apare o creştere a tensiunii arteriale şi riscul de hemoragie cerebrală.
La o alimentaţie raţională şi completă, riscul acumulării vitaminei E în exces se reduce întrucât grăsimile din alimente ajută la asimilarea tocoferolului care se distribuie uniform în organism.
Supradozarea vitaminei E poate fi anihilată cu vitamina C şi cu unele săruri minerale (seleniu, magneziu).