Sângerarea nazală la adulți: cauze, factori de risc, afecțiuni asociate, soluții
Epistaxisul, cunoscut popular drept sângerare nazală, este o problemă medicală relativ frecvent întâlnită atât la copii, cât și la adulți. În majoritatea situațiilor este o condiție benignă, însă dacă este recurent sau foarte sever, ar putea indica afecțiuni subiacente potențial grave. Trebuie știut faptul că mucoasa nazală este intens vascularizată, alimentată de artere etmoidale anterioare și posterioare (ramuri ale arterei oftalmice) și de artera sfenopalatină (ramura a arterei maxilare). Acestea formează rețele vasculare complexe, cum ar fi pleul Kiesselbach (situat în porțiunea anterioară a septului nazal ) și plexul Woodruff (situat în porțiunea posterioară a septului nazal).
Sângerare nazală la adulți – cauze și factori de risc
Mai mult decât a fi o afecțiune în sine, fenomenul de sângerare nazală la adulți este mai degrabă un simptom asociat unei afecțiuni. Clinic, pot fi diferențiate două tipuri de epistaxis:
Sângerare nazală anterioară: cea mai frecventă, provine din ruptura vaselor din plexul situat în partea anterioară a septului nazal (plexul Kiesselbach). De obicei, este autolimitată, ușor de tratat și ținut sub control;
Sângerare nazală posterioară: mai rar întâlnită, dar mai severe, implicând vasele din plexul Woodruff. Deseori, necesită tratament medical specializat.
Uneori, persoanelor cu epistaxis le curge sânge din nas din senin, fără însă a putea identifica și un aparent factor căuzător. Totuși, epistaxisul (sângerare nazală) este deseori rezultatul fie unei leziuni mecanice, fie unei inflamații, unei afecțiuni structurale sau sistemice a mucoasei nazale. Principalele cauze care pot duce la epistaxis la pot fi clasificate în locale și sistemice:
Cauze locale
Traume
- Trauma controndenta directă;
- Fracturi faciale;
- Lacerații intranazale;
- Manipularea mucoasei nazale cu degetul, suflarea și ștergerea puternică a nasului;
- Inserarea unui corp străin în nas;
- Deshidratarea mucoasei;
- Inspirarea unor produse chimice (substanțe ilicite, amoniac, aburi acizi, cromati).
Inflamații
- Alergie;
- Infecție (inclusiv infecția virală a căilor respiratorii superioare);
- Sinuzita;
- Rinita;
- Granulomatoza, Wegener;
- Granulomul de linie mediană;
- Polipii nazali.
Neoplazii
- Papiloame;
- Estesioneuroblastom (neuroblastom olfactiv);
- Carinomul nasului, sinusurilor sau nazofaringelui;
- Angiofibromul juvenil (AFJ).
Cauze sistemice
Tulburări hematologice
- Anomalii primare de coagulare: hemofilia, boala von Willebrand;
- Trombocitopenie dau disfuncție trombocitară: leucemie, purpura trombocitopenica;
- Anomalii de coagulare sau disfuncție trombocitară asociată altor boli: insuficientă renală și boala hepatică;
- Anomalii de coagulare induse de medicamente, disfuncție trombocitară sau trombocitoza: antiinflamatoare nesteroidiene (ibruprofen, naproxen, aspirină), anticoagulante (warfarina), inhibitori ai agregării plachetare (clopidogrel), spray-uri nazale cu steroizi, suplimente sau medicamente alternative (vitamina E, ginkgo, ginseng), substanțe ilicite (cocaina), salicilat, chimioterapie.
Anomalii vasculare
- Telangiectazii hemoragice ereditare;
- Hemangiom;
- Malformație ateriovenoasă.
De cele mai multe ori, fenomenul de sângerare nazală este inofensiv și poate fi gestionat chiar la domiciliu, prin aplicarea presiunii asupra nasului și aplecarea spre înainte. Se obișnuiește ca persoanele cu sângerare nazală să se întindă pe spate și să ridice un braț. Nu se recomandă sub nicio formă acest lucru, deoarece există riscul de a înghiți sângele. Aerul cu umiditate scăzută, de asemenea, poate usca nasul și crea fisuri la nivelul mucoasei nazale. Frecarea excesivă sau suflarea riguroasă crește riscul de sângerare nazală la adulți și copii. În cele din urmă, deosebit de rare sunt cazurile în care putem face o asociere directă între sânge din nas și cancer.
Afecțiuni asociate cu sângerare nazală la adulți
După cum s-a menționat mai sus, există numeroase afecțiuni care se prezintă și cu sângerare nazală la adulți. Totuși, câteva dintre ele sunt mult mai frecvente, iar acestea sunt următoarele:
Hipertensiunea arterială
Persoanele cu hipertensiune arterială se confruntă des cu sângerare nazală – cel mai des, aceasta este anterioară, dar episoadele frecvente de sângerare nazală posterioară pot ridica suspiciunea de hipertensiune arterială necontrolată. Debutul este spontan, fără vreo aparentă cauză extern, și se datorează crizelor hipertensive.
Tulburările de coagulare
Alte posibile cauze pentru sângerare nazală sunt afecțiunile genetice, cum ar fi hemofilia, însă și stările dobândite – cum ar fi coagulapatia indusă de boli hepatice sau renale. Tratamentul de bază de anticoagulante, precum și terapia antiplachetară aspirina, fenomenul este autolimitat și relativ ușor.
Rinita alergică și sinuzitele cronice
Aceste condiții presupun o stare inflamatoare constantă a mucoasei nazale. Prin urmare, vasele de sânge devin fragile și mult mai predispuse la rupere prin trauma locală (suflarea excesivă a nasului, frecarea acestuia, manipularea cu degetele) sau chimica.
Neoplasme nazale sau sinusale
Tumorile benigne (angiofibromul nazofaringian) și maligne (carcinomul, scuamos) se prezintă, drept simptom precoce, cu și sângerare nazală. Totuși, aceste cauze sunt rar identificate. Pe de altă parte, dat fiind potențialul agresiv pe care îl au, necesită menționate. Medicul ORL ar trebui să aibă în vedere și posibilitatea ca simptomul de sângerare nazală ( în special recurentă și foarte intensă ) să fie cauzat de un proces neoplazic.
Granulomatoza cu poliangeita
Reprezintă o formă de vasculită sistemică. Printre altele, duce la inflamația cronică și, respectiv, distrugerea vaselor mici din mucoasa nazală. Persoanele cu poliangeita se confruntă deseori cu sângerare nazală recurentă și foarte persistentă.
Tratament sângerare nazală la adulți
Tratamentul pentru sângerare nazală se individualizează în funcție de cauză. Medicul ORL este cel în măsură să stabilească diagnosticul și, implicit, tratamentul asociat. Totuși, acesta implică de cele mai multe ori următoarele:
Primul ajutor și măsuri de urgență
Poziționarea în pozitive verticală, cu capul ușor înclinat înainte, pentru a preveni înghițirea sângelui;
Compresia nazală, presiunea se aplică bilateral asupra aripilor nazale (partea mai moale, nu vârful nasului) timp de 10-15 minute. Această manevră este eficientă în special în cazurile de sângerare nazală anterioară (epistaxis anterior);
Plasarea unei comprese reci la nivelul nasului contribuie la vasoconstrictie.
Tratamentul medical
Cauterizarea vaselor sângerande, de obicei chimică (cu azotat de argint) sau electrică, ajută la oprirea sângerării din vasele anterioare;
Tamponament nazal, recomandat în special în caz de sângerare nazală puternică (anterioară sau posterioară). Se folosesc materiale absorbante (spre exemplu, bureți hemostatici) pentru a controla hemoragia nazală;
Administrarea de agenți vasocontrictori locali (oximetazolina) sau hemostatice sistemice, deși cele din urmă se administrează doar în cazuri extrem de severe de sângerare nazală.
Tratamentul cauzei subiacente
Controlul hipertensiunii cu ajutorul medicației antihipertensive prescrise de către medic;
Gestionarea coagulopațiilor cu factori de coagulare (factorul VIII) sau protamina (pentru a se neutraliza efectul anticoagulantelor);
Tratamentul infecțiilor sau inflamațiilor asociate (antibiotice, corticosteroizi locali).
Intervenții chirurgicale
Ligaturarea arterei sfenopalatine sau altor vase (în caz de sângerare nazală recurentă);
Embolizarea vassculară, prin care vasele sângerând sunt ostruate cu materiale embolizante, sun ghidaj imagistic.