Rolul alimentației în managementul endometriozei
În ultimii ani, numeroase studii s-au concentrat pe modul în care alimentația ar putea influența pozitiv sau negativ simptomele cauzate de endometrioza, având în vedere influența sa asupra nivelurilor hormonale, a sistemului imunitar și procesului inflamator. Deocamdată, există consens în privința faptului că fiecare pacientă este diferită și are nevoie de o abordare personalizată, inclusiv în ceea ce privește schimbările alimentare.
Rolul alimentației în managementul clinic al endometriozei este de a reduce inflamația, prin aport de vitamine, minerale, fibre și anti-oxianți, precum și evitarea alimentelor cunoscute ca factori stimulatori ai inflamației sistemice.
Un rol important în managementul eficient al bolii îl are stilul de viață sănătos, care cuprinde o dietă variată și echilibrată pentru necesitățile nutriționale ale pacientei, alături de activitate fizică adaptată cazului. În general, se recomandă plimbare zilnică, evitarea consumului de alcool, menținerea stării de nefumător , somn suficient și odihnitor, gestionarea eficientă a stresului.
Dieta – parte importantă a tratamentului în endometrioză
Recomandările nutriționale au rol complementar în managementul clinic al endometriozei, nu rol alternativ. În tratamentul oricărei afecțiuni cronice, optimizarea stilului de viață este o parte esențială a tratamentului, alături de farmacoterapie și/sau tratament chirurgical. În ceea ce privește optimizarea stilului de viață, dieta este una dinte componente, alături de activitatea fizică, somnul suficient ca durată și calitate și coabitarea cu stresul. Doar intervenția nutrițională, cu neglijarea celorlalte componente, nu va avea rezultate optime.
Dieta „personalizată” este dificil de realizat într-o singură întâlnire medic-pacient. Pentru personalizarea dietei sunt necesare mai multe elemente, numeroase întâlniri, extinderea explorărilor paraclinice, inclusiv teste de nutrigenetică. În cadrul unui consult inițial de obicei fac recomandări individualizate de optimizare a stilului de viață, transmit informații referitoare la principiile unui stil de viață sănătos, sfaturi în ce privește alegerea alimentelor și compunerea meniurilor, subliniez importanța includerii activității fizice și a celorlalte componente ale unui stil de viață sănătos în rutină zilnică.
Fiind vorba de afecțiune care afectează profund calitatea vieții din cauza durerii, uneori invalidante, este important și suportul psihologic și terapia durerii, oferite de alți specialiști din echipa medicală. Managementul clinic al endometriozei necesită îngrijirea în cadrul unei echipe medicale complexe.
Recomandări nutriționale în endometrioză
Dacă ar fi să definești în puține cuvinte dieta din endometrioza, cred că cel mai simplu e să spui că trebuie să fie o dietă “curăță”, bazată pe principiile dietei mediteraneene, cunoscută că aducând beneficii multiple pentru sănătate, inclusiv reducerea statusului inflamator.
Recomandările nutriționale în endometrioză cuprind o fază inițială de eliminare (a alimentelor ultraprocesate, zaharului, cărnii roșii, lactatelor și glutenului), urmată de o fază de provocare – în care se reintroduc foarte lent unele alimente, de exemplu într-o lună încercăm sa reintroducem iaurtul, urmărim simptomele, apoi încercăm să reintroducem alimentele cu gluten, urmărim răspunsul clinic. Dar pentru zahar, alimente ultraprocesate, carne roșie, mezeluri, recomandarea de evitare rămâne valabilă pe termen lung. Suportul medical cred că este important pentru a evita carentele și a ghida pacienta prin avalanșa de informații disponibile.
Recomand ca meniul zilnic să conțină:
- O varietate de vegetale și fructe (cât mai colorate și variate, de sezon), de preferință din culturi controlate în ce privește adaosul de pesticide. Vegetalele și fructele sunt bogate în vitamine și antioxidanți, cu rol esențial în reducerea inflamației.
- Cereale integrale și pseudocereale (hrișca, quinoa) – pentru perioada inițială cu excluderea celor care conțin gluten, ulterior fiind posibilă reintroducerea acestora, cu urmărirea atentă a simptomatologiei.
- Introducerea în alimentație a proteinelor din plante (linte, năut, fasole și mazăre boabe, nuci și semințe) pentru a înlocui proteinele provenite din carne roșie și mezeluri (care se recomandă a fi evitate). În plus, aceste alimente sunt sursa importantă (și adesea neglijată) de fibre alimentare cu rol esențial în menținerea și promovarea unei flore intestinale cu potențial rol benefic în endometrioză.
- Creșterea consumului de alimente care sunt sursa de acizi grași omega-3, cu rol antiinflamator – pește și fructe de mare (de preferință pești care se hrănesc cu plancton marin, cum ar fi somon, ton etc.), avocado, nuci, ulei de măsline extravirgin, alte uleiuri presate la rece.
- Utilizarea condimentelor cum ar fi turmeric, ghimbir, scorțișoara.
- Evitarea alimentelor ultraprocesate, cu adaos de zahar, sare, grăsimi săturate și grăsimi tras, a înlocuirii recipientelor și pungilor de plastic cu vase de sticlă, borcane sau hârtie.
- Evitarea consumului de alcool sau a excesului de cafea
Surse bune de proteine, lipide, glucide:
· Sursele bune de proteine includ: de origine animala – peste, carne alba (pui, curcan – dacă este posibil cu creștere și hrănire în mediu curat), ou (în special albuș de ou) și iaurt (sursă bună de proteine, calciu și bacterii benefice pentru sănătate – beneficiile par să depășească potențialele riscuri în cazul acestui aliment, în perioada de provocare fiind posibil să fie consumat, cu evaluarea simptomelor); de origine vegetală – linte, năut, fasole și mazăre boabe, nuci, semințe, soia (pentru soia rezultatele studiilor sunt contradictorii, de evaluat individual)
· Surse bune de glucide: cereale integrale (inițial fără gluten), pseudocereale, fructe, vegetale
· Surse bune de lipide: ulei de măsline extravirgin, alte uleiuri presate la rece, semințe, nuci
Suplimentele alimentare pot fi de ajutor
Suplimentele alimentare sunt extrem de utile pentru a corecta anumite deficiente ale dietei (sau a expunerii ineficiente la soare în cazul vitaminei D). De exemplu, în populația României prevalenta deficitului de vitamina D este extrem de ridicată. Se știe că vitamina D joacă un rol important în modularea răspunsului inflamator, motiv pentru care recomandăm adesea suplimentarea cu diverse doze de vitamina D (de obicei după efectuarea de analize medicale). De asemenea, sunt persoane care nu consumă pește și estimăm ca suplimentarea cu acizi grași omega-3 ar putea aduce un beneficiu (deși această metodă nu este de preferat, deoarece suplimentul nu aduce și proteinele de calitate superioară conținute în aliment, de exemplu).
Nu recomand de rutina suplimentele alimentare, dar în funcție de caz (anamneza stilului de viață, analize de labor, status clinic) fac recomandări individualizate. Mai pot fi utilizate, în funcție de caz, complexele de vitamine de grup B, quercitina, curcumina, probiotice și prebiotice. Recomandarea remediilor naturiste se poate face de către un medic cu studii complementare în domeniu.
Rolul alimentației în apariția/reapariția endometriozei
Cauza endometriozei nu este cunoscuta. Sunt multiple ipoteze, inclusiv existența unor factori care intervin în dezvoltarea fetală și devin activi în perioada pubertății sau inflamația sistemică crescută, declanșată și întreținută inclusiv de factori alimentări. Studii retrospective au găsit asocieri pozitive între consumul de carne roșie, mezeluri, alimente ultraprocesate și endometrioza. Alte observații au indicat o corelație inversă între consumul de fructe, vegetale și prevalența endometriozei.
Deocamdată nu sunt studii care să indice un rol cauzal al alimentației în apariția sau recurentă endometriozei, vorbim în general doar despre observarea unor asocieri.