Relația dintre stresul cronic și declanșarea bolilor autoimune
Ce este stresul?
Stresul este un factor puternic ce acționează asupra stării noastre de bine și de sănătate, al căruri impact este adesea subestimat, mai ales în ceea ce privește declanșarea bolilor autoimune.
Persistența îndelungată a stresului perturbă echilibrul interior, determinând efecte negative asupra sistemului imunitar.
Cum se manifestă?
Stresul reprezintă o stare de tensiune fzică și psihică generată ca răspuns la stimulii proveniți atât din mediul extrem, cât și din cel intern.
Acesta nu este neapărat un eveniment negativ, ci poate stimula și motiva, însă în momentul în care o situație depășește capacitatea unui individ de a o asimila și de a face față, stresul devine un factor negativ.
Când un eveniment sau o situație este percepută ca fiind stresantă se eliberează hormonii de stres: adrenalina, noradrenalina și cortizolul, ce au afecte asupra tuturor organelor și țesuturilor.
Răspundul organismului variază, o persoană putând genera un răspuns mai puternic, în funcție de gradul ei de tolerabilitate și intensitatea cu care resimte o situație.
Stresul cronic este, cel mai frecvent, determinat de preocuparea cu privire la sănătate, finanțe și relații.
Ce sunt bolile autoimune?
Bolile autoimune presupun o reacție a sistemului imunitar împotriva organismului, determinată de expunerea la un anumit factor declansator, care promovează producția anticorpilor.
Anticorpii sunt în mod normal produși de organism pentru a declanșa reacția de apărare a celulelor imunitare, cu scopul de a getiona și proteja de infecții sau alții agenți externi.
Practic, sistemul imunitar confundă celulele și țesuturile ca fiind străine și încearcă să le distrugă prin intermediul autoanticorpilor, care atrag celulele sistemului imunitar către propriile țesuturi, pentru a le îndepărta.
În funcție de boala autoimună, anticorpii au afinitate pentru diferite țesuturi și organe, precum articulațiile în artrita reumatoidă sau glanda tiroidă în tiroidita Hashimoto.
Pe lângă stresul cronic, mai contribuie și alți factori în declanșarea acestor afecțiuni, precum genetică, inflamația, toxinele, dezechilibrele hormonale și intestinale.
Legătura dintre stres și boala autoimună
În cadrul unui studiu s-a comparat tensința de a dezvolta boli autoimune la peste 100000 de participanți care erau supuși unui stres cronic cu 126000 de frați și surori ai acestora și un milion de persoane care nu aveau tulburări legate de stres pe o perioadă de 1 an.
Astfel, au constatat că persoanele care erau expuse stresului au înregistrat o probabilitate mai mare de a declanșa o boală autoimună – aproximativ 9/1000 pacienți pe an, comparativ cu aproximativ 6/1000 de pacienți în cazul celor care nu aveau stresul atât de prezent în viața lor.
De asemenea, grupul de subiecți expuși la stres a înregistrat o predispoziție mai mare de a dezvolta boli autoimune multiple și o rată mai mare de apariție a acestora la vârste mai tinere.
Impactul stresului
Răspunsul organimului la stres presupune activarea sistemului nervos autonom și a axei hipotalamo – hipofizo – adrenale, cu eliberarea hormonilor de stres menționați mai sus.
Expunerea prelungită la stres poate afecta axa, ceea ce determină răspunsuri anormale, exagerate la stres și dezechilibre horminale.
Hormonii de stres determină eliberarea unor proteine numinte citokine, care sunt implicate și în răspunsul inflamator.
Acestea pot activa celulele imune, sunt pro-inflamatorii, adică stimulează și întrețin inflamația.
Când nivelurile acestor citokine sunt prea mari, inflamația excesivă promovează apariția bolilor autoimune.
De asemenea, stresul cronic provoacă disbioza, crește inflamația intestinală și determină apariția intestinului permeabil, ce permite trecerea patogenilor sau toxicelor către sânge.
Bolile autoimune se asociază cu aceleași probleme gastrointestinale, ceea ce sugerează ca disfuncția gastrointestinală cauzată de stres promovează apariția bolilor autoimune.
Afecțiuni automune asociate cu expunerea la stres cronic
Expunerea prelungită la stres este corelată cu apariția:
- Artritei reumatoide – caracterizată prin tumefiere, rigiditate, sensibilitate și durere la nivelul articulațiilor,
- Sclerozei multiple – boala autoimună ce afectează creierul și măduva spinării, conform unui studiu, aproximativ 80% dintre pacienții cu scleroza multiplă au fost expuși la stres înainte de debutul afecțiunii,
- Lupusul eritematos sistemic – afecțiuni ce vizează pielea, articulațiile, plămânii, inima, rinichii, creierul și celulele sanguine,
- Bolii inflamatorii intestinale, boli Crohn și colitei ulcerative – ce presupun inflamația cronică la nivelul tractului gastrointestinal, cu simptome precum diaree, dureri abdominale, scădere în greutate și oboseală,
- Diabetul zaharat tip 1 – stresul determină creșterea suplimentară a glicemiei,
- Bolii Graves – boala autoimuna care determină hipertiroidism,
- Tiroiditei Hashimoto – caracterizată prin hipotiroidism,
- Vitiligoului – pierderea pigmentarii pielii,
- Psoriazisului – afecțiune caracterizată printr-o reînnoire exagerată a epidermului, ceea ce determină apariția unor plăci îngroșate, acoperite de coji care se descuamează .
Cum putem gestiona stresul?
Schimbările pe care le putem aduce stilului nostru de viață pentru a minimiza pe cât posibil stresul cotidian și mai ales stresul intens, care poate cauza boli, sunt reprezentate de:
- Odihna suficientă și somn de calitate – întrucât, lipsa somnului se asociază pe termen lung cu alte afecțiuni, precum diabet zahart, depresie și obezitate
- Consumul de lichide – ceea ce promovează menținerea stării de hidratare, întrucât apa reprezintă aproximativ două treimi din greutatea noastră, fiind esențială pentru trasportul nutrienților către celule, eliminarea toxinelor din organism și menținerea umedă a mucoaselor. Cantitatea de lichide se recomandă a fi băute zilnic este de aproximativ 2 litri.
- Adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate – din punct de vedere nutrional alimentația sănăsyoasă reprezintând creșterea consumului de legume, fructe, lactate cu conținut redus de grăsimi, cereale integrale, pește și nuci și evitarea consumului de alimente ultraprocesate, carne roșie, zahăr, băuturi și alimente îndulcite.
- Practicarea de exerciții fizice – beneficiile acestora au fost demonstrate în ceea ce privește controlul greutății, menținerea în intervale normale a colesterolului, îmbunătățirea stării de spirit, întărirea sistemului imunitar, asigurarea unui somn odihnitor și creșterea energiei. În acest sens, se recomandă aproximativ 30 de minute de activitate fizică, de 5 ori pe săptămână.
- Solicitarea opiniei unui specialist – Analizați sursele de stres din viața de zi cu zi și cereți ajutor unui psiholog în cazul în care sunt prea copleșitoare.
- Protejați-vă sănătatea – printr-o gestionare a timpului bazată pe ascultarea nevoilor organismului și mai puțin pe ale celor din jur, rezervați-vă timp pentru activități reconfortante, mâncat corespunzător, mișcare și relaxare.
- Implicați-vă în activități plăcute – și râdeți cât mai mult, întrucât râsul stimulează sistemul imunitar și ajută în reducerea nivelurilor hormonilor de stres.
Concluzii
Expunerea la stres cronic poate crește inflamația, determină dezechilibre intestinale și disfuncții ale axei hipotalamo – hipofizo – adrenare, perturbă sistemul imunitar, toate aceste evenimente conducând către dezvoltarea proceselor autoimune.
Tehnicile de reducere a stresului sunt esențiale pentru a contracara aceste efecte negative și pentru a promova sănătatea fizică și psihică.