Prolapsul vaginal și impactul asupra sănătății feminine
Ce este prolapsul vaginal?
Prolapsul vaginal reprezintă afecțiunea în care partea superioară a vaginului ,”cade” din poziția normală.
Vaginul conectează în mod natural uterul de meatul vaginal extern.
Atunci când porțiunea superioară, uterină, se slăbește, organele pelvine colapsează către vagin și creează senzația de corp străin.
Prolapsul vaginal apare de cele mai multe ori odată cu slăbirea planșeului pelvin, iar simptomele pot fi de intensitate variata.
Prevalența
Prolapsul vaginal este destul de comun.
Mai mult de o treime dintre femei vor dezvolta o forma de colaps de planșeu pelvin la un moment dat, prolapsul vaginal fiind de asemenea inclus.
Șansele cresc o dată cu înaintarea în vârstă și cu numărul de nașteri pe cale naturală.
Semne și simptome
Deseori, prolapsul vaginal este asimptomatic pentru perioade lungi.
Simptomele pot apoi apărea intermitent, doar în anumite momente/poziții, ulterior devenind persistente.
Multe paciente descoperă însă ca au prolaps vaginal atunci când se realizează consulturi de rutină sau când apar simptomele altor tipuri de prolaps pelvin.
Simptomele specifice unui prolaps vaginal pot include:
- Durere de spate în regiunea lombarăSenzația de plenitudine, greutate, disconfort în regiunea pelvină.
Aceasta se înrăutățește dacă stați în picioare, ridicați greutăți sau tușiți:
– Vizualizarea sau palparea unui nodul intravaginal
– Senzația de ,,alunecare’’ a vaginului
– Incontinența urinară
– Infecții urinare recurente
– Constipație
– Durere în timpul actului sexual
– Dificultăți în utilizarea tampoanelor interne
Severitatea acestor simptome variază de la ușoare, inobservabile, la foarte severe și deranjante pentru pacientă.
Cauze
Vaginul este un organ tubular subțire, menținut în loc la nivelul pelvisului cu ajutorul unor mușchi și țesuturi cu rol de suport.
În timp și în prezența unor factori de risc, această structură de suport se slăbește, iar vaginul devine susceptibil unui prolaps.
Mai multe cauze pot duce la prolapsul vaginal:
Nașterea: nașterea pe cale naturală crește riscul de prolaps vaginal, în special dacă nașterile sunt multiple, travaliul a fost prelungit sau nou-născutul are greutate mare la naștere.
Menopauza: odată cu instalarea menopauzei, organismul nu mai produce hormonii ce controlează ciclul menstrual lunar. Estrogenul este în mod particular important, având rol de menținere a tonusului planșeului pelvin. În deficitul de estrogen, musculatură slăbește, iar organele devin predispuse la prolaps.
Intervențiile chirurgicale pelvine: histerectomia este cel mai comun exemplu de operație ce slăbește planșeul pelvin
Înaintarea în vârstă: riscul de prolaps crește pe măsură ce pacienta înaintează în vârstă.
Activitatea fizică extremă sau ridicatul de greutăți: acestea pot induce întinderi musculare severe, ce slăbesc planșeul pelvin.
Factori genetici sau ereditari: structura peri-vaginală poate fi în mod genetic mai slăbită.
Obezitatea: un factor de risc important în slăbirea planșeului pelvin.
Diagnostic
Medicul ginecolog este cel care se ocupă de diagnosticul unui prolaps vaginal.
Aceștia pot stabili diagnosticul în mod incidental în timpul unui control de rutină, sau atunci când pacienta vine la medic din cauza simptomelor.
Acesta va efectua un examen pelvin și un tușeu vaginal, pentru a palpa peretele superior vaginal ce ar trebui sa fie prolapsat.
Un RMN pelvin poate fi de asemenea recomandat pentru o imagine de ansamblu asupra tuturor structurilor pelvine.
Tratament
Tratamentul unui prolaps vaginal depinde de numeroși factori.
În unele cazuri, medicul va recomanda monitorizarea fără intervenție terapeutică deocamdată.
Există opțiuni chirurgicale și non-chirurgicale de tratament.
Este important ca medicul să știe care sunt planurile de concepție și activitatea sexuală în viitor, pentru a alege cel mai bun tratament.
Opțiunile nechirurgicale includ:
Exerciții Kegel: un tip special de exerciții ce întăresc planșeul pelvin. Medicul ginecolog sau un specialist kinetoterapeut vă poate arăta cum se realizează.
Le puteți face zilnic atât pentru prevenția cât și pentru tratamentul unui prolaps vaginal.
Pesar vaginal: un dispozitiv mic, de plastic sau cauciuc, care este introdus in vagin si ii reda forma normala.
Medicul poate însera temporar acest dispozitiv. Îl puteți menține multe ore, însă trebuie curățat frecvent și îndepărtat înainte de contactul sexual.
În cazurile mai severe poate fi nevoie de intervenție chirurgicală.
Există mai multe opțiuni, iar medicul ginecolog va alege, împreună cu pacienta, varianta optimă.
În lipsa oricărei forme de tratament, prolapsul vaginal se va înrăutăți mai devreme sau mai târziu.
Pot apărea complicații precum infecții, iritație vaginală și prolaps pelvin de alte forme.
Este important să nu încercați să reduceți de una singura prolapsul vaginal, fiindcă puteți face mai rău.
Medicul ginecolog este singurul ce ar trebui să evalueze și să trateze această afecțiune.
Prevenție
Prolapsul vaginal nu poate fi întotdeauna prevenit.
Există însă obiceiuri sănătoase ce vă pot reduce riscul de slăbire a planșeului pelvin, scăzând astfel și riscul de prolaps vaginal.
Astfel încercați să:
– Faceți exerciții Kegel regulat, pentru întărirea musculaturii
– Mențineți o greutate optimă
– Nu fumați
– Utilizați tehnici sănătoase și corecte de a ridica greutăți, atunci când o faceți.
Cereți recomandările unui antrenor personal licențiat, unui medic de medicina sportivă sau unui kinetoterapeut pentru acest aspect.
Prognostic
Prolapsul vaginal poate reapărea imediat după un tratament reparator.
Totuși, majoritatea tehnicilor terapeutice sunt eficiente, în special atunci când sunt eliminați și alți factori de risc precum obezitatea sau fumatul.
Prognosticul pacientelor este în general bun, fără să existe riscuri sau complicații majore, iar calitatea vieții revine la normal în special după un tratament chirurgical.
Operația are caracter definitiv, iar modificările de stil de viață vor menține efectul tratamentului chirurgical astfel ca prolapsul vaginal să nu mai regreseze.
Este însă important să rețineți că, odată apărut un prolaps, există șanse mari să apară și altele: prolaps vezical, rectal, uterin.
Îmbunătățirea generală a sănătății pelvine este astfel importantă pentru a minimiza aceste riscuri.
Concluzie
Prolapsul vaginal reprezintă una dintre patologiile pelvine ce apar din cauza slăbirii musculaturii planșeului pelvin, în special o dată cu înaintarea în vârstă.
Simptomele variază între paciente, însă diagnosticul este facil.
Tratamentul chirurgical si cel non-chirurgical sunt eficiente si asigura un prognostic favorabil in majoritatea cazurilor.