Ovideniile în tradiții și superstiții românești

În fiecare an, în ziua de 21 noiembrie, are loc sărbătoarea Ovideniile sau Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Bătrânele ştiu că e zi însemnată în calendar cu cruce roşie, că se aprind lumânări pentru cei morţi şi se da şi de pomană, aşa că îşi fac datoria şi plăcerea de a merge la biserică, fără a se mai întreba ce semnificaţie are şi de unde vine acest sărbătoare.

Ce înseamnă Ovideniile şi ce fel de eveniment marchează intrarea în biserică a Fecioarei Maria? 

Aşa zisa intrarea în templu sau în biserică a Maicii Domnului este un eveniment cumva controversat, întrucât nu este consemnat în Biblie, aşa cum a fost ea legiferatăşi îngrădită, în anul 325 i.Hr., de Conciliul de la Niceea, ci în evanghelia apocrifă sau protoevanghelia lui Iacob, despre copilăria lui Iisus.
Potrivit acestui text, părinţii Mariei, Ioachim şi Ana, care îşi doreau, dar nu puteau avea un copil, au primit un mesaj ceresc prin care li s-a vestit că dorinţa lor fierbinte le va fi împlinită. Drept mulţumire pentru darul Domnului de a avea o fată, Maria, ei au dus-o, la vârsta de 3 ani, în templu potrivit jurământului pe care îl făcuseră la naşterea ei, unde a rămas până la pubertate, în jurul vârstei de 12 ani, sub oblăduirea preotului Zaharia.
Potrivit tradiţiei, Maria trebuia să îşi petreacă această perioada într-un locaş sfânt, în scopul de a fi pregătită pentru rolul ei de mamă a Domnului.
Aşadar, deşi este un eveniment consacrat în creştinism, Ovideniile nu au un punct de pornire clar definit.Oricum, această sărbătoare îşi are originile în consacrarea bazilicii Sfintei Maria, construită în anul 543 de către bizantini, în vremea împăratului Iustinian I, aproape de locul străvechiului templu în ruină din Ierusalim. Bazilica a fost distrusă de persanii sasanizi în anul 643, după asaltul Ierusalimului.