Meditația: efectul antistres și rolul în vindecare
Meditația: efectul antistres și rolul în vindecare
Meditația este o practică mintală și spirituală care implică antrenarea atenției și conștiinței pentru a atinge o stare de liniște în situații de stres, claritate sau conștientizare. Dar știai că meditația este și un instrument terapeutic extrem de eficient care se poate folosi în paralel cu un tratament medical pentru grăbirea procesului de vindecare?
Originară din tradițiile spirituale și religioase ale lumii, meditația este folosită astăzi atât în scopuri religioase, cât și laice, fiind recunoscută pentru beneficiile sale asupra sănătății psihice, emoționale și fizice. Indiferent dacă își au originile în China, India, Tibet sau oriunde altundeva, meditațiile te învață cum să fii în armonie cu sufletul tău și să-ți amplifici energia interioară. Meditația merge mână în mână cu respirația pentru obținerea liniștii interioare a minții, eliminând gândurile care distrag atenția asupra respirației.
În sistemul chinez de îngrijire naturală a sănătății, această stare de spirit te ajută să fii atent la ceea ce faci și neatent la tot ce e în jur. În această stare, relaxată, toate grijile și problemele sunt lăsate deoparte, locul lor fiind luat de o minte senină, în care domnește încrederea în sine și care lasă deoparte necazurile, grijile și violențele. Aceasta îmbunătățește și starea generală de sănătate, susținând imunitatea și grăbind procesul de vindecare în caz de diverse boli.
Ce rol are meditația în tratamente și cum contribuie la vindecare?
S-a demonstrat că persoanele care sunt mai liniștite consumă mai puțin oxigen decât cele agitate, au nevoie de mai puțin somn și mai puțină hrană. Mintea liniștită faorizează activitatea mintală ordonată, crescând astfel eficiența celulelor cerebrale. Practicarea Qigong-ului, de exemplu, scade riscul de Alzheimer și Parkinson și ajută persoanele care se află în tratament. Starea de spirit calmă favorizează legătura și echilibrul dintre minte și trup rezultând susținerea imunității, scăderea tensiunii vasculare, a secreției de hormoni și a nivelului adrenalinei.
Atunci când aștepți să intri în cabinetul medicului, de exemplu, adrenalina crește mult, ai cel puțin cinci întrebări în minte pe care să i le adresezi ca să te lămurești asupra problemelor tale de sănătate iar când ieși, constați că nu ai apucat să-i pui nici măcar două. Ce faci? Intri pe net și citești tot felul de informații care te năucesc mai tare și te sperie îngrozitor. Aceste întrebări fără răspuns creează incertitudini, temeri și chiar exagerări. Există multe feluri în care medicina poate să-și lărgească viziunea despre ceea ce înseamnă sănătate incluzând realitățile emoționale ale bolii.
Meditația este utilă pentru grăbirea și facilitarea recuperării
Pe lângă faptul că pacienții care ajung la spital și stau internați ar trebui să primească informații mai complete despre boală și tratament, aceștia ar trebui să știe și câteva tehnici de relaxare care să grăbească perioada de convalescență și să accelereze procesul de vindecare. În SUA au apărut clinici private în care un membru al familiei poate rămâne cu pacientul pe perioada internării, să-i gătească și să se ocupe de el, să-l facă să se simtă aproape ca acasă, mai calm și mai relaxat. A scăpa de stres prin tehnici de relaxare e ceva ce se poate face prin cursuri disponibile pe TV-ul din salonul pacientului. Pe lângă regimul alimentar și cel medicamentos aceste programe inovatoare de relaxare sunt parte importantă a programului de vindecare.
În fine, valoarea medicală adăugată a unui medic empatic sau a unei asistente care se află pe aceeași lungime de undă cu pacienții, care știu să asculte și să se facă ascultați, crește șansa de vindecare prin faptul că pacienții se simt încrezători și tind să fie mai complicați atunci când li se recomandă anumite terapii.
Aceste constatări demonstrează că nevoile emoționale ale pacienților nu sunt satisfăcute de stilul actual de practicare a medicinei, cu mici excepții. Pe lângă acestea, medicina trebuie să-și lărgească viziunea și să ia în serios două lucruri foarte importante și anume:
ajutarea oamenilor astfel încât să știe și să poată să-și stăpânească sentimentele precum mânia, singurătatea, depresia, anxietatea sau pesimismul
copiilor să li se împărtășească de la vârste fragede abilitățile inteligenței emoționale, astfel încât să le devină un obicei de viață acela de a ști cum să se calmeze singuri și să își liniștească temerile.
Meditația inclusă în cadrul terapiilor: ce beneficii are?
Gândind mai clar și mai detașat, stările de spirit și de sănătate se îmbunătățesc. Toți pacienții ar avea de câștigat dacă în paralel cu îngrijirea medicală le-ar fi satisfăcute și nevoile psihologice. Tratarea emoțională a pacienților care se luptă cu un mare stres poate însemna și o economie de bani prin prevenirea sau amânarea instalării bolii sau printr-o vindecare mai rapidă.
Ceea ce acum pare a fi o excepție (puținele clinici unde pacienților le sunt tratate și emoțiile în paralel cu afecțiunile fiecăruia) ar trebui să devină regulă și astfel am avea la dispoziție o medicină căreia să-i pese mai mult de fiecare de noi și să ne ajute pe drumul spre recuperare.
Cum poți învăța să meditezi singur ca să îți calmezi mintea agitată?
Învățarea meditației pentru a calma o minte agitată este un proces care necesită practică și răbdare. Iată câteva sugestii pas cu pas:
1. Începe cu meditații scurte
Începe cu 5-10 minute pe zi. Pe măsură ce te obișnuiești cu meditația, poți extinde durata. Este mai important să fii constant decât să meditezi perioade lungi doar ocazional.
2. Alege un loc liniștit
Găsește un loc unde nu vei fi deranjat. Poate fi un colț din casă sau chiar un parc liniștit, unde oamenii mai pot fi văzuți că ies să mediteze în liniște. Dacă ești acasă, poți aprinde o lumânare parfumată sau un difuzor cu ulei esențial, precum lavanda, deoarece aceste mirosurile plăcute pot amplifica senzația de relaxare.
3. Adoptă o poziție confortabilă
Stai pe un scaun, pe podea cu picioarele încrucișate sau chiar întins, dacă știi că nu adormi ușor. Ține-ți spatele drept.
4. Focalizează-te pe respirație
Închide ochii și concentrează-te pe inspirație și expirație. Observă cum aerul intră și iese din nări sau cum se ridică și coboară pieptul. Dacă mintea devine agitată, revin-o cu blândețe la respirație.
5. Folosește o mantră sau un cuvânt liniștitor
Repetă-ți în minte un cuvânt precum „pace” sau „calm”. Aceasta te poate ajuta să îți centrezi atenția.
6. Acceptă gândurile fără judecată
Este normal ca mintea să rătăcească. Observă gândurile care apar, apoi lasă-le să plece ca și cum ar fi nori care trec pe cer.
7. Explorează meditații ghidate
Există numeroase aplicații pe care să ți le descarci în smartphone (de exemplu, Headspace, Calm sau Insight Timer) și videoclipuri care te pot ghida pas cu pas.
8. Încearcă diferite tehnici
Meditația de tip mindfulness: Fii conștient de momentul prezent.
Meditația de vizualizare: Imaginează-ți un loc lipsit de stres, precum o plajă sau o pădure.
Meditația de scanare corporală: Concentrează-te pe fiecare parte a corpului tău, de la cap până la picioare.
9. Integrează practica în rutina zilnică
Meditează dimineața pentru a începe ziua calm sau seara pentru a te relaxa înainte de somn.
10. Rămâi consecvent
Este posibil să nu vezi rezultate imediat. Beneficiile vin cu timpul, pe măsură ce creierul tău se obișnuiește cu liniștea.
Cam cât durează să te obișnuiești să meditezi?
Timpul necesar pentru a te obișnui să meditezi variază de la persoană la persoană, dar există câteva repere generale care îți pot oferi o idee:
În primele zile sau săptămâni, treci de la curiozitate la disconfort. La început, este normal să simți agitație, frustrare sau să te îndoiești de eficiența meditației. După 1-2 săptămâni de practică zilnică (chiar și doar 5-10 minute), vei începe să te obișnuiești cu procesul și să observi o ușoară îmbunătățire a concentrării.
După o lună deja observi formarea obiceiului. Practicând constant, creierul începe să se adapteze, iar meditația poate deveni o rutină plăcută. Este posibil să observi că ești mai calm în situații de stres și că îți este mai ușor să „te așezi” în starea de meditație.
După ce trec 2-3 luni, vei observa o stare de confort și beneficii vizibile După câteva luni de practică regulată, vei simți o schimbare notabilă: mintea se liniștește mai repede, iar gândurile nu mai par atât de copleșitoare. Mulți oameni raportează o stare generală de bine, mai puțină reactivitate emoțională și o mai bună concentrare.
După ce au trecut 6 luni, deja ți-ai format un obicei solid. Practica devine a doua natură. Meditația poate să nu mai fie doar un exercițiu, ci un moment de relaxare profundă pe care îl aștepți cu nerăbdare.
Așadar, practicarea zilnică, chiar și pentru câteva minute, te ajută să te obișnuiești mai repede. Unele tehnici (cum ar fi mindfulness) pot fi mai ușor de integrat la început decât altele. Mindfulness este practica de a fi complet prezent și conștient de momentul actual, fără a-l judeca. Implică o atenție intenționată asupra gândurilor, emoțiilor, senzațiilor fizice și mediului înconjurător, într-un mod deschis și curios. Nu mai puțin important, acceptarea faptului că meditația este un proces continuu te ajută să nu renunți la obiceiul dobândit.