Ficat obosit: cauze, factori de risc, simptome și semne de alarmă
Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale corpului, deoarece are un rol esențial în metabolism, detoxifiere, reglarea proceselor biochimice, asigurarea homeostaziei (echilibrului) interne. Drept urmare, funcționarea optimă a ficatului este absolut vitală pentru consolidarea și menținerea sănătății generale, iar orice disfuncție hepatică – indiferent de natură – tinde să aibă consecințe extinse asupra întregului organism. Conceptul de „ficat obosit” nu este un diagnostic medical propriu-zis, ci mai degrabă un termen popular folosit pentru a descrie o serie de semne și simptome asociate cu suprasolicitarea, acută sau cronică, a ficatului și funcțiilor acestuia.
Într-o oarecare măsura, multe persoane când spun „ficat obosit” se referă la patologia denumită, în limbaj medical, insuficiența hepatică. Insuficiența hepatică descrie situația în care, din cauze variate, ficatul nu își mai poate îndeplini în totalitate funcțiile fiziologice. Există o gamă foarte variata de cauze care pot duce la o astfel de situație patologica, cum ar fi alimentația bogată în zaharuri și grăsimi nesănătoase (în special trans), consumul excesiv de alcool, fumatul, diferite afecțiuni virale (virusurile hepatice), expunerea la toxine sau afecțiuni sistemice care afectează, printre altele, și ficatul. Insuficiența hepatică duce la simptome evidente de ficat obosit.
Despre ficat – localizare și funcții
Ficatul este situat în partea superioară dreaptă a abdomenului, sub un mușchi numit diafragma, și este cel mai mare organ intern al corpului. La adultul sănătos, ficatul are o greutate medie de aproximativ 1,5 kilograme. Este împărțit în patru lobi principali (drept, stâng, caudat și pătrat), care sunt intens vascularizăți de artera hepatică și vena porta. Ficatul îndeplinește o gamă foarte variata de funcții (peste 500 de funcții esențiale), dintre care cele mai importante sunt:
- metabolismul nutrienților: metabolizează glucidele, lipidele, proteinele în forme care pot fi accesibile în vederea mobilizării energetice;
- detoxifierea: neutralizează potențialele toxine provenite din alimente, medicamente sau alte tipuri de substanțe chimice;
- sintetizează proteine (inclusiv albumina, factorii de coagulare);
- joacă un rol foarte important în metabolizarea colesterolului (captarea LDL-ului, eliberarea HDL-ului);
- este un organ de rezervă pentru vitamine și minerale precum A, D, E, K, B12, fier, cupru;
- ficatul secretă și bila, substanța esențială pentru digestia și absorbția grăsimilor.
Prin urmare, pot există foarte multe situații în care aceste funcții sunt intensificate. De exemplu, în condițiile în care o persoana are un aport crescut în mod constant de grăsimi, este necesar ca ficatul să secrete bila în permanența, pentru a putea asigura digestia și absorbția lor. Pe de altă parte, deși este un organ destul de puternic, acesta are nevoie și de odihna. Astfel, se ajunge cu ușurința la ficat obosit, întrucât funcția acestuia este în permanența activata. Evident, mai există numeroase alte scenarii în care se poate ajunge la ficat obosit și simptome asociate.
Ce se înțelege prin „ficat obosit”?
Conceptul de „ficat obosit” face referire la situația patologică în care funcționarea hepatică este încetinită sau ineficienta, iar în cazuri severe chiar compromisa. Exista mai multe cauze ce pot duce la ficat obosit, inclusiv acumularea de toxine, inflamația acută (sau susținută), procese de degenerescenta hepatică. Această stare poate apărea ca urmare a unei diete bogate în grăsimi și zahăr, consumului excesiv de alcool, fumatului, infecțiilor virale sau afecțiunilor cronice, spre exemplu steatoza hepatică (așa-zisul „ficat gras” alcoolic sau non-alcoolic), hepatită. Termenul folosit pentru a descrie un ficat obosit cu simptome asociate este cel de „insuficienta hepatica”.
Cele mai des întâlnire afecțiuni hepatice
Printre cele mai frecvente afecțiuni care pot contribui la „ficat obosit” se numără:
steatoza hepatica („ficatul gras”): acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice, care poate fi de origine alcoolică sau non-alcoolică, o forma particulară, care poate duce la ficat obosit, fiind steatoza hepatică de sarcină;
hepatită virală (A, B, C, D, E): infecții virale care cauzează inflamație hepatică;
ciroza hepatică: fibroza hepatică avansată care afectează semnificativ funcția organului;
hepatitele toxice: cauzate de consumul excesiv de alcool sau de medicamente hepatotoxice;
insuficiența hepatică acută: descrie pierderea rapidă a funcției hepatice, în mod obișnuit pe fondul surpadozării cu paracetamol (acetaminofen), infecției virale (virusuri hepatice A, E).
Hepatopatiile se prezinta deseori cu simptome care, în timp, au tendința de a se agrava. Întrucât ficatul este un organ cu funcții extinse, în unele cazuri acestea sunt nespecifice, iar acest lucru face ca diagnosticul pentru ficat obosit să fie întârziat.
Ficat obosit – cauze și factori de risc
Există o gamă variată de cauze care pot duce la ficat obosit, favorizând apariția hepatopatiilor:
Alimentația nesănătoasă
- consumul excesiv de grăsimi saturate, trans, zaharuri rafinate;
- dietele hiperproteice, bogate în proteine, suprasolicita funcția hepatică;
- consumul de alimente procesate, cu conținut ridicat de aditivi și conservanți toxici.
Consumul excesiv de alcool
· metabolizarea alcoolului generează radicali liberi care deteriorează celulele ficatului;
· în timp, favorizează acumularea de grăsimi în ficat (steatoza hepatică alcoolică), cu risc de hepatită alcoolică și, ulterior, ciroza hepatică și simptome de ficat obosit.
Administrarea de medicamente hepatotoxice
· paracetamol în doze mari (principala cauză a insuficienței hepatice acute cu ficat obosit);
· antibiotice precum tetraciclinele;
· antifungice și administrarea prelungită de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
· reacții hepatotoxice, care duc la ficat obosit, se pot observa și în contextul administrării, în special pe fondul unei afecțiuni hepatice preexistente, suplimentelor naturale care conțin și Teucrium chamaedrys, Atractylis gummifera, Callilepsis laureola, Senna, Kavapyrone, dar și Pulegium.
Expunerea la toxine
· pesticide, substanțe chimice industriale, produse profesionale de curățenie;
· metale grele (plumb, mercur);
· substanțe chimice volatile precum formolul.
Infecții virale
· infecția cu virusurile hepatice, în special B si C, sunt factori de risc pentru fibroza hepatică;
· infecția cu orice tip de virus hepatic reprezintă un factor de risc pentru insuficiența hepatică și ficat obosit.
Tulburările metabolice
· diabetul zaharat de tip 2;
· dislipidemiile (colesterol și trigliceride crescute).
După cum se poate vedea, stilul de viață este foarte important în contextul afecțiunilor de natura hepatică. O persoană cu un stil de viață nesănătos are un risc mult mai mare de a se confrunta, în timp, cu simptome de ficat obosit.
Simptome ficat obosit
Hepatopatiile care duc a ficat obosit nu se prezintă întotdeauna cu simptome evidente, însă, pe măsură ce disfuncția hepatică progresează, pot apărea următoarele manifestări:
- oboseala cronică intensă și slăbiciune musculară;
- disconfort abdominal, balonare, dureri în partea superioară dreapta (hipocondrul drept);
- icter discret (colorarea galbenă a pielii și sclerei), care devine mai evident în timp, odată cu evoluția bolii;
- greața și pierderea apetitului;
- dificultăți de concentrare (o așa-zisă „ceața mentală”);
- modificări ale scaunului (scaune deschise la culoare sau diaree cronică).
Pe de altă parte, insuficiența hepatică acută, care după cum s-a menționat este deseori cauzată de supradozarea cu paracetamol, se prezintă cu simptome mult mai evidente, cum ar fi:
- hipotensiune arterială;
- stare mentală alterată;
- disconfort, durere și sensibilitate în cadranul superior drept;
- greața și vărsături.
Insuficiența hepatică acută reprezintă o urgență medicală și necesită tratament de specialitate.
7 semne ale problemelor cu ficatul (ficat obosit)
Există mai multe semne ale disfuncției hepatice, dar câteva dintre cele mai frecvente sunt:
- îngălbenirea pielii și a ochilor (icter)
- umflarea picioarelor și a abdomenului (ascita, edeme);
- sângerări frecvente și vânătăi ușoare, nejustificate;
- urina închisă la culoare și scaun deschis la culoare (pal, alb-cenușiu);
- mâncărimi persistente ale pielii;
- respirație urat mirositoare (halitoza);
- pierdere inexplicabilă în greutate și masa musculară.
Ficat obosit – semne de alarmă, când să mergeți la medic
În esența, persoanele care prezintă semne de ficat obosit ar trebui să solicite consultul medicului specialist în gastroenterologie, cu experiența clinică în hepatologie, în special dacă apar semne de alarmă precum:
- pierderea bruscă în greutate (de-a lungul unei perioade scurte de timp), fără cauze evidente;
- hemoragii digestive (scaune de culoare neagră, sânge în vărsături);
- semne de icter persistente (îngălbenirea pielii, a albului ochilor);
- dureri foarte severe în partea superioară dreapta a abdomenului;
- confuzie, dezorientare, stare mentală alterată (semne de encefalopatie hepatică).
Aceste simptome de hepatopatie si ficat obosit nu ar trebui trecute cu vederea, dat fiind faptul ca au potențialul de „a ascund” afecțiuni cu potențial sever.
Ficat obosit – sfaturi pentru prevenție
Pentru a reduce riscul hepatopatiilor care duc la ficat obosit și simptome asociate, se recomandă următoarele:
· creșterea consumului de legume crucifere (broccoli, varza, kale) în special;
· limitarea consumului de grăsimi saturate, alcool, renunțarea la fumat;
· hidratarea adecvată;
· limitarea consumului de medicamente hepatotoxice, fără prescripție medicală;
· evitarea expunerii la pesticide și alte substanțe chimice volațile toxice;
· practicarea regulată de activitate fizică;
· monitorizarea sănătății hepatice (profilul lipidic, profilul funcțional hepatic, bilirubina, dar si ecografie hepatică periodică).
Când vine vorba de hepatopatiile care duc la ficat obosit și simptome asociate, adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos și evitarea factorilor de risc reprezintă principalele obiective cu rol terapeutic. Dacă apar semne de ficat obosit și simptome foarte severe, se recomandă evaluarea medicală pentru a preveni potențialele complicații.