Ești ceea ce mănânci! Combinarea corectă a alimentelor, garanția unei sănătăți de fier
Hrana ingerată este divizată în trei părți. Partea primară, grosieră, se elimină. Partea mijlocie se transformă în constituenți corporali. Partea subtilă devine hrană pentru mine. Chandogya Upanishad, VI. 4. I.
Dieta corectă este esența oricărui tratament naturis. Alimentele pe care le mâncăm pot amplifica. diminua sau chiar anula efectele unor terapii (chiar și puterea vindecătoare a plantelor medicinale). Pe de altă parte, o dietă incorectă poate fi unul dintre principalii factori cauzatori de boală. Știința străveche Ayurveda ajută fiecare ființă umană să descopere care este regimul alimentar care i se potrivește cel mai bine, precum și tot ce este necesar din acest punct de vedere pentru a preveni sau trata eventualele dezechilibre.
Ești ceea ce mănânci
Dietoterapia se bazează pe faptul că dobândim calitățile hranei pe care o ingerăm, cu alte cuvinte, suntem ceea ce mâncăm. Într-adevăr, putem obserba și singuri, dacă suntem atenți, că alimentele ne influențează starea psiho-mentală din perioada ce urmează mesei respective. Este știut că marii consumatori de carne sau cafea sunt predispuși la manifestări de mânile, agresivitate sau alte emoții negative „fierbinți”. Medicina inițiatică tradițională Ayurveda cunoaște de mii de ani faptul că regimul carnivor supraîncălzește sângele, în tim ce regimul vegetarian este renumit pentru predispunerea la echilibru, calm și liniște, manifestate deseori chiar și în condiții de stres. Celebrul filozof inițiat Omraam Mikhael Aivanhov spunea: „Mâncatul cărnii întreține în corpul persoanei respective o legătură invizibilă cu lumea animală și cred că individul ar fi înspăimântat dacă și-ar putea vedea culorile urâțite ale aurei sale (aură invizibilă cu ochiul liber, dar care la ora actuală este pusă în evidență grație fotografiei Kirlian și ecranelor cu dicianină), însoțit fiind de toate sufletele animalelor pe care le-a mâncat”.
Anumite alimente induc rezonanțe planetare
Fiecare aliment are o rezonanță astrală predominantă, care favorizează inducerea unei întregi game de emoții, sentimente, gânduri și stări specifice vibrației planetare respective în ființa care îl consumă cu regularitate (minimum 30 de zile). Spre exemplu, ființelor care doresc să devină mai iubitoare, mai senzuale, mai „venusiene”, le-ar fi de un real folos consumul preferențial de grâu, mere, cireșe, caise, piersici. Celor care vor să-și amplifice puterea de emisie mentală, strălucirea, autocontrolul sau alte calități „solare”, le recomandăm un regim alimentar compus din orez cu scorțișoară, nuci, anghinare, semințe de floarea soarelui, măsline.
Consumă mai ales hrană produsă în regiunea în care trăiești
Tradiția milenară ayurvedică ne aduce la cunoștință rolul important în menținerea sănătății pe care îl are consumul vegetalelor și produselor lactate obținute de la animalele care cresc în zona în care trăim. Este celebru printre gerontologi și dieteticieni exemplu locuitorilor din zona Hunza din nordul indiei, care depășesc frecvent vâstă de 100 de ani (putând și procrea până la 80!) numai datorită consumului preferențial de cereale nedecorticate, legume, fructe, ouă și lapte – toate produse în regiunea lor. O dată în plus, a devenit evidentă în lumea medicală importanța aplicării universale a principiilor acestui sistem multimilenar, care este medicina ayurvedică, la condițiile de viață și activitate din oricare parte a lumii.
De ce este important să combini corect alimentele?
Unul dintre principiile ayurvedice de bază ale dieteticii se referă la combinarea corectă a alimentelor, atât în dieta generală, cât și în cursul aceleiași mese. Valoarea acestui vechi principiu este recunoscută astăzi de nutriționiștii moderni, care au redescoperit (validând astfe vechile învățături ayurvedice) existența unor compatibilități sau incompatibilități alimentare. La baza acestora stau două aspecte esențiale. Primul este cel al selectivității și compatibilității secrețiilor enzimatice. Transformările chimice la care sunt supuse alimentele în cursul digestiei se face în prezența unor enzime existente în secrețiile produse de glandele digestive. Compoziția enzimatică a acestor secreții este influențată de natura alimentelor consumate. De pildă, dacă ingerăm mai mult amidon (existent în cereale, cartofi) acesta va induce o creștere a concentrației de amilază în secrețiile salivară și pancreatică (amilaza fiind enzima ce descompune amidonul). Al doilea aspect al compatibilității alimentare: alimentele, pentru a fi asimilaye, necesită timpi de digestie diferiți:
- Fructoza și glucoza din fructe nu suferă nicio degradare chimică prealabilă: sunt direct asimilabile. În schimb, zaharoza din trestia de zahăr necesită o hidroliză sub acțiunea unei enzime intestinale (zaharaza) pentru a fi absorbită.
- Amidonul suferă întâi acțiunea amilazei salivare, iar apoi a celei pancreatice, transformându-se în maltoză, care sub influența maltazei pancreatice, transformându-se în maltoză, care sub influența maltazei intestinale trece în glucoză simplă, care se poate absorbi. Astfel, digestia amidonului este mult mai lungă decât cea a fructozei sau glucozei din fructe și necesită și mai multă muncă din partea organismului.
- Grăsimile încetinesc digerarea oricăror alimente mâncate în cursul aceleiași mese. Astfel, proteinele grase (asociate cu grăsimi) sunt digerate mai lent decât proteinele slabe (neasociate cu grăsimi): brânza grasă se digeră mai lent slabă.
- Alimentele care conțin acizi necesită un timp de digetie prelungit organismul trebuie în prealabil să-i neutralizeze. De exemplu, fructele acide (acre) se digeră mai repede, întrucât nu au o concentrație prea mare de proteine, lipide sau acizi. Iată câteva considerații privind unele asocieri alimentare:
Asocieri indicate și asocieri nerecomandate
Amidon + acizi
Digestia amidonului (pâine, cereale, cartofi) debutează în cavitatea bucală, sub acțiunea amilazei salivare. Acizii împiedică acest proces. Prin urmare, nu se vor combina niciodată amidonoasele cu alimente de origine animală (lactate, carne, ouă), care toate sunt acide.
Amidon + proteine
Proteinele necesită, pentru hidroliza lor, suc gastric (care este acid). Acest PH acid împiedică activitatea amilazei salivare, care acționează asupra amidonului într-un mediu mai alcalin (bazic). Astfel, se va evita asocierea pâinii, cerealelor sau cartofilor cu lapte, brânză, iaurt, carne.
Amidon + glucoză
Este o asociere între două glucide cu timpi de digestie diferiți. Nu vă grăbiți să asociaț, deci, cerealele cu fructe!
Amidon + legume verzi
Legumele verzi nu favorizează, dar nici nu îngreunează digestia amidonului. Sunt recomandate aceste asocieri, deoarece legumele verzi aduc vitamine, săruri minerale și oligoelemente, care ajută utilizarea ulterioară în organism a compușilor rezultați din degradarea amidonului.
Amidon + apă
Atenție! Apa poate dilua sucurile digestive, încetinind digestia amidonului. Totuși, hidroliza amidonului necesită o anumită cantitate de apă, care ar trebui, însă, să fie disponibilă în țesuturi, deci să parvină organismului în afara mesei propriu-zise, grație menținerii unui echilibru hidric sănătos (minimum 1,5 litri de lichide pe zi).
Amidon + lapte
Laptele necesită un mediu acid pentru a fi digerat, fapt care se opune degradării amidonului.
În cazuri extreme, laptele cu pâine sau fulgi de cereale poate provoca chiar și o indigetie.
Proteine + grăsimi
Grăsimile inhibă secreția sucurilor digestive, încetinind digerarea proteinelor. De evitat ouăle prăjite, maionezele, carnea prăjită în ulei sau untură.
Proteine + legume verzi
Este o asociere foarte bună. De exemplu: brânză albă cu praz, dovlecei cu ouă (nu maioneză, care are grăsimi provenite din ulei).
Lipide + amidon
Este compatibilă asocierea grăsimilor cu amidonul, de exemplu cartofi fierți amestecați cu ulei sau unt ușor încălzit. Piureul de cartofi nu se va prepara cu adaos de lapte.
Lipide + legume verzi
Este o asociere foarte recomandată. Mâncați multr salate din crudități cu sos de ulei extravirgin.
Lipide + glucoză (fructoză)
Lipidele încetinesc absorbția glucozei, care este una dintre cele mai rapide (de aici și folosirea ei ca substituent de hrană în urgențele medico-chirurgicale, când este administrată intravenos). În acest context se recomandă, de exemplu, evitarea smântânii îndulcite sau a înghețatei pe bază de smântână, cu fructe.