De ce apare durerea în gât? Iată când ar trebui și când NU ar trebui să iei antibiotice
O durere în gât poate avea mai multe cauze, printre cele mai des întâlnite fiind: infecții cu virusuri, infecții cu bacterii, factori iritanți, reflux gastroesofagian, alergii, tensiune musculară. Diagnosticul diferențial între o durere în gât de natură virală și una bacteriană se face de obicei pe baza simptomelor. Durerile în gât cauzate de virusuri sunt însoțite de simptome precum tuse, disconfort în gât și rinoree. În schimb, durerile în gât de natură bacteriană sunt adesea însoțite de greață, vărsături, dureri de stomac și lipsa tusei.
Atunci când vorbim despre dureri în gât provocate de infecțiile de tract respirator, este bine de știut că aproximativ 90% dintre acestea sunt virale, deci nu necesită antibiotice, cele din urmă fiind utile doar în cazul infecțiilor bacteriene.
Răceala obișnuită, gripa, COVID-19 sau mononucleoza (boala sărutului) sunt afecțiunile care provoacă cel mai des durerea în gât. Majoritatea durerilor de gât dispar de la sine în decurs de o săptămână, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt.
În aceste situații, pot ajuta lichidele calde, precum ceaiuri (mușețel, mentă, ghimbir) sau apă cu lămâie și miere și evită băuturile reci sau foarte fierbinți, care pot irita gâtul. Mierea calmează gâtul iritat, iar lămâia poate ajuta la dizolvarea mucusului. Pastilele de supt sunt și acestea bune pentru calmarea durerii, la fel și spray-urile cu efect analgezic sau antiseptic. Ibuprofenul sau paracetamolul pot reduce, de asemenea, durerea și inflamația.
Rareori o durere în gât poate fi corelată și cu afecțiuni precum faringita streptococică (provocată de bacteria Streptococcus pyogenes) sau amigdalita bacteriană, caz în care este nevoie de tratament cu antibiotic recomandat de medic.
Expunerea la fum de țigară sau poluare, aerul uscat, mai ales în timpul iernii, dar și consumul de băuturi foarte reci sau fierbinți sunt alte cauze des întâlnite pentru durerea în gât.
La pacienții cu reflux gastroesofagian, acidul gastric care urcă din stomac pe esofag poate irita mucoasa, provocând durere în gât sau senzație de arsură.
Oamenii care au alergii la polen, praf, mucegai sau păr de animale se pot confrunta și ei cu durerea în gât.
Vorbitul prelungit sau strigatul pot cauza durere în mușchii gâtului, așa cum se întâmplă de multe ori în cazul profesorilor.
Alte cauze mai puțin frecvente
O durere în gât poate fi provocată și de alte cauze, dar acestea sunt mai rar întâlnite și anume infecții fungice (mai ales la persoanele cu imunitate scăzută), tumori (foarte rar, dar durerea persistentă în gât ar trebui evaluată), ori leziuni sau iritații locale (de exemplu, din cauza unui aliment mai tare sau ascuțit care a fost înghițit nemestecat cum trebuie).
Ce alte simptome pot apărea pe lângă durerea în gât?
Simptomele care apar pe lângă o durere în gât depind de cauza principală a problemei, așa că e important să fie observate cu atenție.
Simptome asociate cu infecțiile virale sunt tuse, nas înfundat sau secreții nazale intense, strănut, febră ușoară, dureri musculare sau oboseală și senzație de slăbiciune.
Simptome corelate cu infecțiile bacteriene sunt febra mare (peste 39°C), ganglioni limfatici umflați și dureroși la nivelul gâtului, pete albe sau puroi pe amigdale, respirație urât mirositoare și lipsa simptomelor respiratorii, cum ar fi tusea sau nasul înfundat (acestea pot fi ușoare sau inexistente).
Simptome care indică alergii sau iritații sunt: senzație de mâncărime în gât, nas care curge sau e înfundat, lăcrimare și mâncărime la nivelul ochilor, tuse uscată.
Simptome care duc cu gândul la refluxul gastroesofagian sunt: senzație de arsură în gât sau piept (arsuri la stomac), dificultate la înghițire, gust acru sau amar în gură, tuse cronică, mai ales noaptea.
Simptome grave care necesită atenție medicală imediată:
- Dificultate severă la înghițire
- Voce înăbușită sau pierderea vocii
- Dificultăți de respirație
- Febră foarte mare care nu scade
- Umflarea semnificativă a gâtului sau a feței
Când ar trebui să iei antibiotic pentru o durere în gât?
Antibioticele ar trebui luate doar atunci când o durere în gât este cauzată de o infecție bacteriană confirmată, cum ar fi faringita streptococică. Aceste medicamente NU sunt eficiente împotriva infecțiilor virale, care sunt cauza cea mai frecventă a durerilor în gât.
Un medic recomandă antibiotic dacă simptomele pe care le are pacientul sugerează o infecție bacteriană sau dacă testul rapid pentru streptococ sau o cultură faringiană confirmă prezența bacteriei Streptococcus pyogenes. Antibioticul trebuie să fie potrivit pentru tipul de infecție și organismul tău.
Ca pacient, este necesar să iei exact doza prescrisă, fără să o modifici pe cont propriu, să iei antibioticul la aceleași ore în fiecare zi pentru a menține un nivel constant de medicament în sânge și să respecți numărul de zile indicat pentru tratament. Chiar dacă începi să te simți mai bine mai repede, continuă să iei antibiotic până la finalul curei terapeutice, cum ți-a prescris medicul.
Unele antibiotice trebuie luate pe stomacul gol (de exemplu, cu 1 oră înainte sau 2 ore după masă), altele cu mâncare pentru a preveni iritația stomacului. Urmează instrucțiunile medicului în această privință sau, dacă nu ți-a spus nimic, vezi ce scrie în prospect.
Evită alcoolul – acesta poate reduce eficacitatea unor antibiotice sau poate amplifica efectele secundare – și nu da altor persoane medicamentele tale. Fiecare persoană are nevoie de un tratament specific și ce ți-a fost recomandat ție poate să nu fie potrivit pentru altcineva.
Unele antibiotice pot interacționa cu alte medicamente sau suplimente pe care le iei, inclusiv contraceptive orale, anticoagulante sau antiacide, așa că e necesar să îi spui medicului ce anume mai iei în perioada respectivă. Este crucial să informezi imediat medicul dacă experimentezi reacții alergice (erupții, umflături, dificultăți de respirație), dureri severe de stomac ori diaree prelungită (poate fi semnul unei infecții secundare, cum ar fi Clostridioides difficile).
Când NU ar trebui să iei antibiotic pentru o durere în gât?
Nu ar trebui să iei antibiotice pentru o durere în gât, dacă aceasta nu este cauzată de o infecție bacteriană. În majoritatea cazurilor, durerea în gât este provocată de virusuri, iritații sau alte cauze care nu necesită antibiotice. De reținut că utilizarea inutilă a antibioticelor contribuie la dezvoltarea bacteriilor rezistente (așa-numita „rezistență la antibiotice”) și poate genera efecte secundare precum greață, diaree, alergii sau alte reacții adverse.
Un studiu recent, publicat în Jurnalul Român de Rinologie, a dezvăluit amploarea abuzului de antibiotice pe care multe persone îl fac când e vorba de infecțiile de tract respirator. Studiul a constatat că 40% dintre adulții chestionați au luat antibiotice pentru o afecțiune de tract respirator precum durerea în gât în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente în răceală și gripă. Mulți dintre respondenți foloseau, deci, antibiotice pentru simple răceli și nu aveau încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice. Circa 52% dintre participanți considerau că antibioticele ucid virusurile.
Cum te afectează antibioticele, dacă le iei atunci când nu ar trebui?
Administrarea antibioticelor atunci când nu sunt necesare poate avea mai multe efecte negative asupra sănătății tale și asupra sănătății publice, în general. În primul rând, când iei antibiotice inutil, bacteriile din corpul tău se pot adapta și deveni rezistente. Asta înseamnă că antibioticele vor fi mai puțin eficiente sau chiar inutile atunci când vei avea nevoie de ele pentru o infecție bacteriană reală. Infecțiile cauzate de bacterii rezistente (de exemplu, MRSA) sunt mai greu de tratat și pot pune viața în pericol.
În al doilea rând, când iei antibiotic, acesta nu face diferența între bacteriile „bune” și cele „rele”, ci distruge și bacteriile benefice din intestin, ceea ce poate duce la diaree (inclusiv diaree severă cauzată de Clostridioides difficile), probleme digestive și scăderea imunității, deoarece flora intestinală joacă un rol important în apărarea organismului. Administrarea inutilă a antibioticelor poate slăbi mecanismele naturale de apărare ale corpului, crescând riscul general de reinfectare.
Mai mult decât atât, studiile arată că utilizarea excesivă a antibioticelor poate fi asociată cu un risc crescut de boli cronice, cum ar fi obezitatea, diabetul sau boli autoimune, din cauza dezechilibrelor microbiene.
La nivel global, Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene (WAAW) are loc anual la finalul lunii noiembrie. Rezistența apare când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la tratament, și, mai departe, înseamnă că infecțiile devin dificil sau chiar imposibil de tratat, ducând la deces. De aceea, este important de înțeles că nu trebuie luate „după ureche” medicamente precum antibioticele, ci numai urmând recomandările medicului.
În plin sezon de viroze, campania Știi pe bune – cum tratezi corect durea în gât, derulată de Societatea Română de Rinologie, își propune să educe și să ajute publicul general în a identifica principalele simptome ale durerii în gât, diferențierea între durerea în gât de cauză virală și cea bacteriană și reducerea consumului inutil de antibiotice. Campania demontează și principalele mituri despre durerea în gât, mai ales în sezonul de răceli și gripe.