Colonoscopie – ce urmărește aceasta investigație și când se recomandă
Colonoscopia este o metoda endoscopica ce presupune introducerea prin orificiul anal, deseori sub sedare, a unui instrument flexibil numit colonoscop. Acesta este avansat manual pe intreaga lungime a colonului, pana la cec si, uneori, chiar pana la ileonul terminal. Colonoscopul dispune de o camera de inalta rezolutie, care transmite imagini in timp real pe un monitor, permitand in acest mod specialistului sa inspecteze in detaliu mucoasa intestinala.
Ce este colonoscopia?
Colonoscopia este una dintre cele mai importante investigatii endoscopice utilizate in practica gastroenterologica, dar si in oncologia digestiva, cu rol esential atat in stabilirea diagnosticului, cat si in screening-ul general si chiar tratament.
Prin intermediul acestei proceduri, specialistul examineaza in detaliu mucoasa colonului si rectului, folosindu-se de un tub flexibil prevazut la un capat cu o camera video si o sursa de lumina.
Colonoscopia permite vizualizarea directa a leziunilor, cum ar fi polipii, si prelevarea in caz de necesitate a biopsiei. Procedura permite si realizarea unor procedee terapeutice – polipectomia (indepartarea polipilor) sau oprirea hemoragiilor digestive.
Aceasta investigatie a devenit chiar standardul de aur pentru depistarea timpurie a cancerul colorectal, de colon, boli cu incidenta tot mai mare la nivel mondial si printre principalele cauze de mortalitate prin cancer.
Exista si alte metode imagistice pentru a vizualiza regiunea investigata, dar colonoscopia ofera acces direct specialistului, permitandu-i si sa intervina daca este necesar. Asadar, endoscopia digestiva inferioara este practic indispensabila in medicina moderna.
Ce se urmărește prin colonoscopie?
Prin colonoscopie se obtin informatii esentiale despre starea mucoasei colonului si rectului. Se pot vizualiza polipii, diverticulii, zonele inflamate, ulceratiile, tumorile sau sursele de sangerare activa. In plus, colonoscopia permite identificarea precoce a leziunilor premaligne, de exemplu polipii adenomatosi care, daca sunt indepartati, pot preveni evolutia catre cancer colorectal.
Informatiile obtinute prin colonoscopie sunt asadar de natura diagnostica, prognostica, chiar si terapeutica. Colonoscopia poate stabili cauza unei rectoragii (sangerari anale), poate confirma diagnosticul de boala inflamatorie intestinala sau poate determina extinderea unei neoplazii. In egala masura, permite evaluarea raspunsului terapeutic si monitorizarea periodica a pacientilor cu antecedente oncologice si factori de risc pentru cancerul colorectal.
Când se recomandă colonoscopia (indicații)?
Colonoscopia are indicatii diagnostice, terapeutice si de screening. In scop diagnostic, aceasta investigatie se recomanda pacientilor cu rectoragii, anemie feripriva de cauze necunoscute sau diaree cronica, alternanta diaree-constipatie, dureri abdominale persistente. De asemenea, este recomandata cand se suspecteaza boala inflamatorie intestinala (boala Crohn, colita ulcerativă), in vederea evaluarii extinderii inflamatiei.
In sfera oncologica, endoscopia digestiva inferioara are rol esential in depistarea precoce a cancerului colorectal, in monitorizarea pacientilor cu antecedente de polipi sau neoplazii. Este indicata si in evaluarea pacientilor cu sindroame de predispozitie genetica, precum polipoza adenomatoasa familiala si sindromul Lynch.
Pe langa aceste indicatii, examinarea poate fi recomandata si pentru evaluarea postoperatorie, pentru controlul leziunilor rezecate anterior sau pentru aprecierea eficientei terapeutice in bolile inflamatorii intestinale.
Când nu se recomandă colonoscopia (contraindicații)?
Desi colonoscopia este o procedura relativ siguri, exista situatii specifice in care aceasta nu se recomanda sau, cel putin, ar trebui amanata. Contraindicatiile absolute includ colita fulminanta (cum ar fi colita ulcerativa severa in puseu acut), peritonita si perforatia intestinala.
Contraindicatiile relative includ tulburarile severe de coagulare, infarctul miocardic recent, dar si insuficienta respiratorie sau cardiaca decompensata si sarcina avansata. In aceste cazuri, este posibil ca riscurile procedurii sa depaseasca beneficiile, iar investigatia trebuie amanata sau in unele cazuri inlocuita cu alte metode de explorare.
Cum se desfășoară colonoscopia
Colonoscopia se efectueaza in cabinetul medicului (sau la spital), cu pacientul asezat de obicei in decubit lateral stang. Procedura poate fi realizata cu sau fara sedare, dar cei mai multi dintre pacienti prefera sedarea constienta sau anestezia superficiala pentru confort.
Colonoscopul este introdus cu atentie prin anus, iar apoi avansat treptat prin rect, prin colonul sigmoid, colonul descendent, transvers si ascendent, pana la cec. Pe parcurs, medicul urmareste pe un ecran mucoasa, iar la nevoie poate preleva biopsii sau indeparta polipii.
In unele cazuri, in intestin se poate introduce aer pentru a facilita vizibilitatea, iar uneori poate fi necesara pulverizarea unei substante colorate de contrast, cum ar fi carmin indigoul, folosind colonoscopul, pentru o vizualizare amanuntita a mucoasei (asa-zisa „cromoendoscopie”).
Pregătirea pacientului pentru colonoscopie
Succesul examinarii depinde in mare masura de calitatea pregatirii intestinale. Prin urmare, pacientul trebuie sa urmeze un regim alimentar sarac in fibre cu cateva zile inainte de consultul medical si sa evite alimentele greu de digerat. Cu 24 de ore inainte, se recomanda trecerea la o dieta lichida, bazata pe supe strecurate, apa, ceaiuri. In seara de dinainte de examinare, este necesar ca pacientul sa isi administreze solutii speciale de pregatire intestinala (cum ar fi, spre exemplu, laxativele osmotice), pentru a goli complet colonul.
In ziua investigatiei, pacientul trebuie sa fie complet nemancat si sa fi urmat indicatiile date de medic. Respectarea acestor pasi permite specialistului sa vizualizeze corect mucoasa, fara risc de artefacte.
Cât durează colonoscopia?
n general, colonoscopia diagnostica dureaza intre 20-30 de minute. Daca sunt necesare si alte tipuri de interventii, precum polipectomii sau controlul hemoragiilor, poate dura mai mult (40-60 de minute). Daca a fost necesara sedarea, pacientul trebuie sa mai ramana o perioada de timp dupa finalizarea procedurii.
Este dureroasă colonoscopia?
Fara sedare, investigatia poate fi neplacuta si chiar dureroasa pentru unii pacienti, mai ales in momentul in care colonoscopul traverseaza flexurile colonice. Insa, cu sedare sau cu anestezie generala usoara, disconfortul este minim, iar majoritatea pacientilor percep examinarea drept suportabila. Dupa examinare, unii pacienti pot acuza balonare sau crampe abdominale (care sunt cauzate de insuflarea aerului in colon), dar acestea dispar rapid.
Screening-ul cancerului colorectal prin colonoscopie
Una dintre cele mai importante roluri pe care colonoscopia le are este capacitatea de screening a cancerului colorectal. La nivel mondial aceasta afectiune este a treia cauza de mortalitate prin cancer, iar depistarea precoce prin screening s-a dovedit a reduce semnificativ nu doar incidenta cazurilor, ci si mortalitate. Colonoscopia permite nu doar diagnosticarea cancerului in stadiile incipiente, ci si preventia primara, prin identificarea si rezectia polipilor adenomatosi, leziunile preneoplazice cu risc de transformare maligna.
In ceea ce priveste momentul initierii screening-ului prin colonoscopie, ghidurile internationale recomanda ca acesta sa inceapa la:
- varsta de 45 de ani pentru persoanele cu risc mediu;
- varsta de 35-40 de ani la cei cu factori de risc crescuti (antecedente familiale de cancer sau sindroame genetice, boli inflamatorii intestinale cronice, regula generala fiind ca screening-ul sa inceapa cu 10 ani inainte de momentul stabilirii diagnosticului de cancer la o ruda).
Periodicitatea screening-ului variaza in functie de rezultatele investigatiei:
- daca nu se identifica leziuni, examinarea se repeta de obicei la 10 ani;
- daca sunt prezenti polipi adenomatosi sau alte modificari, intervalul se scurteaza la 3-5 ani, conform recomandarilor.
Aceasta investigatie ramane o metoda de referinta in screening-ul cancerului colorectal, avand o acuratete mult mai mare decat testele non-invazive (testul hemoragiilor oculte in scaun, ADN-ul fecal). Desi testele non-invazive pot fi foarte eficient ca un prim pas, endoscopia digestiva inferioara este necesara pentru confirmarea diagnosticului si tratarea eventualelor leziuni.