Când devine dăunător cortizolul?
Ce este cortizolul?
Cortizolul, cunoscut drept „hormonul stresului”, este un hormon sterolic produs de glandele suprarenale.
Glandele suprarenale sunt 2 glande mici, situate deasupra rinichilor, cu rol important în organismul uman.
Fiecare glandă suprarenală, are două componente importante:
Ø La exterior: corticosuprarenală care secretă hormonii glucocorticoizi, cu rol în metabolismul glucidic și proteic menținerea tensiunii arteriale, greutatea corporală, rol în iminitate;
Ø Medulosuprarenală: la interiorul glandei, care secreta adrenalină și noradrenalină, implicate în răspunsul ”fight flight” în condiții de stres.
Cum funcționează glandele suprarenale?
Glandele suprarenale cu hormonii secretați, sunt sub controlul hormonului ACTH (adrenocorticotrop) secretat de hipofiza.
În condiții fiziologice, pentru a menține echilibrul, în momentul în care cortizolul, hipofiza va secreta mai puțin ACTH, iar când cortizolul scade, ACTH va stimula glandele suprarenale să producă mai mult cortizol.
Producția de cortizol, numită steroidogeneza, pornește de la colesterol sub controlul ACTH.
Producția de cortizol, numită steroidogeneza, pornește de la colesterol sub controlul ACTH.
Acesta este un proces complex, care necesită prezența mai multor enzime: citocromP450, oxidaze, dehidrogenaza, desmolaze.
Secreția de cortizol prezintă un ritm circadian, adică concentrația de cortizol este scăzută seara și noaptea, iar dimineața, după somn, atinge nivelurile maxime, asigurând astfel perioadele de somn și energia pe parcursul zilei.
Funcțiile cortizolului
Cortizolul are numeroase roluri în organismul uman:
Ø Metabolism glucide: crește glicemia, contribuind la apariția obezității, a rezistenței la insulină și instalarea diabetul zaharat de tip 2 secundar endocrin.
Ø Metabolism lipidic: favorizează depunerea grăsimii în special în partea superioară a corpului, abdomen, față, gât.
Ø Metabolism proteic: este implicat în catabolismul proteinelor.
Ø Sistem imun: acțiune imunosupresivă, atialergică și antiinflamatori, efect antitermic.
Ø Hematologic: cortizolul determină creșterea factorilor caogularii, favorizând fenomenele trombotice și tromboembolice.
Ø Cortizolul influențează și psihicul, somnul, excesul favorizând apariția depresiei.
Excesul de cortizol
Excesul de cortizol va determina:
Ø Hipotrofia musculaturii proximale ale membrelor, forța musculară fiind mult diminuată
Ø Subțierea tegumentelor, echimoze frecvente
Ø Osteoporoza
Ø Hiperglicemie
Ø Oprește creșterea la copii
Ø Amenoree secundară, cortizolul în exces va bloca producția de estrogen, progesteron și testosteron cauzând probleme de fertilitate atât la femei, cât și la bărbați.
Ø Psihoze maniaco-depresive prin efect asupra sistemului nervos central
Ø Scade imunitatea, cu multiple infecții bacteriene, virale, fungice, onicomicoze
Ø Crește tensiunea arterială
Ø Favorizează creșterea în greutate, deoarece cortizolul în exces glicemia și insulina precum o felie de tort.
Din această cauză, acestor pacienții le va fi greu să slăbească, având un tip de obezitate specifică: cu facies de aspect de lună plină, obezitatea facio-tronculară, cu aspect de sort abdominal, în hipercorticismele netratate, aspectul fiind de „lămâie pe scobitori”
Ø Striuru purpurice, aspect de vergeturi roșii-mov mari, intense în special la nivelul abdomenului, pe fese, șolduri, coapse, sâni
Excesul de cortizol poate fi determinat de:
Ø Stres cronic care va determina un hipercorticisim metabolic reactiv prin stress repetat, hiperinsulinism funcțional sau organic, supraalimentație. În acest caz doar cortizolul este ușor crescut, ACTH are valori normale, ritmul nictemeral de secreție este păstrat
Ø Tumori la nivelul corticosuprarenalelor care determină exces de cortizol, situate în care vorbim despre sindromul Cushing
Ø Tumori cu țesut suprarenal ectopic: testicul, oval, ficat
Ø Sindrom pseudo Cushing alcoolic: alcolismul reprezintă o stare de stress pentru organism, fapt ce va duce la creșterea nivelului de cortizol seric
Ø Depresia: favorizează creșterea cortizolului
Deficitul de cortizol
Deficitul de cortizol apare în patologia numită boala Addison, care cel mai frecvent este dată de:
Ø Apariția anticorpilor anticorticosuprarenali, care vor distruge țesutul corticosuprarenalei, fiind diminuată secretai de cortizol
Ø Leziune tuberculoasa fibro-cazeoasa secundară
Ø Leziune iatrogena
Ø Mai rar: hemoragiile glandelor suprarenale, metastaze neoplazice, hemocromatoza, amiloidoza
Semnele și simptomele deficienței de cortizol:
Ø Astenie fizică și psihica marcată, scade capacitatea de muncă, somnul este neodihnitor, aspectul general fiind de ”om obosit”, astenic, cu facies suferind
Ø Hiperpigmentația legumelor și mucoaselor
Ø Hipotonie cardiovasculară, tensiunea arterială este scăzută, cu palpitații, amețelii, stări de leșin
Ø Tulburări gastro-intestinale: scade în greutate rapidă prin topirea țesutului muscular și adipos; lipsa poftei de mâncare, greață sau fără vărsături, diaree
Investigații de laborator și imagistice:
Atât în cazul excesului cât și a deficitului de cortizol, sunt necesare dozările de:
Ø Cortizol seric: Pentru a aprecia ritmul circadian, se recomandă dozarea dimineața la ora 8:00 și seara la miezul nopții pentru a aprecia ritmul de secreție. Pentru ca cortizol seric poate fi crescut în depresii, în sarcină, la alcoolici, sau din cauza stress-ului puncției de recoltare, pentru un diagnostic mai precis se recomandă dozare cotizolului liber urinar și a cortizolului salivar
Ø ACTH pentru a determina cauza hipofizara sau supararenală
Ø Anticorpii antisuprarenali în cauzele autoimune de boala Addison
Pentru a evidenția aspectul suprarenalelor și a hipofize, și a eventualelor formațiuni tumorale, sunt indicate de efectuat ecografia de glande suprarenale și RMN de hipofiza.
Tratament
Ø Formele cu exces de cortizol, în funcție de cauza, vor beneficia de tratament chirurgical, urmat de tratament medicamentos pentru a stabiliza secreția de cortizol
Ø Formele cu deficit de cortizol, au nevoi de administrarea sub forma de tablete a cortizolului, toată viața.
În ceea ce privește formele de hipercorticism metabolic reactiv, există metode în ceea ce privește stilul de viață, care vor ajuta la revenirea la normal a valorilor, plus împiedicarea apariție complicațiilor de tipul diabetului zaharat de tip 2, obezității, infertilității.
În primul rând, reducere hiperinsulinemiei prin: mese regulate, la distanța de 4-5 ore între ele, fără gustări între mesele principale.
Ø De asemenea, postul intermitent a arătat beneficii în acest sens. Evitarea alimentelor procesate de tip fast food și patiserii.
Ø Eliminarea alcoolului
Ø Dieta bogată în omega3, din alimente precum este peste gras, nuci semințe
Ø Tehnici de relaxare: practicarea meditației 10 minute pe zi, o plimbare în natură zilnic, pilates sau yoga. Ideal să se facă un program de somn, care să se respecte o rutină. Ora de somn să fie înainte de ora 23:00 și un minim de 8 ore dormite pe noapte
Ø De asemenea, asigurarea unul nivel optim al vitaminei D, suplimentarea cu complex de vitamine B, ajută la menținerea sănătății glandelor suprarenale.
Concluzii
Cortizolul este un hormon produs din colesterol de către glandele suprarenale, cu numeroase funcții în corpul uman.
Atât situațiile patologice menționate mai sus detemină alterări ale nivelului de cortizolul, dar, din ce în ce mai des, stress-ul cronic de zi cu zi, determină creșterea nivelului de cortizol cu instalarea sindromului metabolic, cu efecte negative pe termen lung
Astfel, fiind importante de gestionat cu ajutorul unui specialist stilul de viață, alegerile alimentare, metodele de relaxare și echilibrul psiho-emoțional.