Alăptarea este asociată cu scăderea riscurilor de boli cardiace si accidente vasculare cerebrale
Alăptarea este asociata cu scăderea riscurilor de boli cardiace si accidente vasculare cerebrale pentru mame
Alăptarea are multe beneficii dovedite pentru mamă și bebeluș după naștere, însă acestea par a se extinde inclusiv în viitor. Se pare că femeile care alăptează înregistrează chiar și decenii mai târziu o ușoară scădere a riscului de atac de cord sau accident vascular cerebral, potrivit unor ample cercetări recente.
Alăptarea este bună în primul rând pentru sugar, deoarece laptele matern conține toți nutrienții necesari pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a acestuia. Mai mult, laptele matern oferă anticorpi care ajută la protejarea bebelușului împotriva infecțiilor și bolilor, conține acizi grași esențiali care sprijină dezvoltarea creierului și reduce riscul de alergii, astm, obezitate și diabet de tip 2 pe termen lung.
Însă alăptarea este utilă și pentru sănătatea mamei, ajutând-o să se recupereze mai repede după naștere, scade riscul de cancer de sân și ovarian, o ajută să piardă din kilogramele adunate în sarcină și să stabilească o legătură emoțională cu copilul. Un studiu recent subliniază și alte beneficii pe care alăptarea le-ar putea avea pentru sănătatea viitoare a femeii. O echipă de cercetare a descoperit că dintre cele 290.000 de femei din China, participante la studiu, cele care au alăptat au fost cu 10% mai puțin predispuse să sufere un atac de cord sau un accident vascular cerebral mai târziu, spre deosebire de femeile care și-au hrănit bebelușii cu biberonul.
Cum ar putea să contribuie alăptarea la sănătatea inimii?
Alăptarea resetează metabolismul femeilor după naștere, potrivit epidemiologului Sanne Peters, profesor asociat la Facultatea de Medicină a Imperial College din Londra. Se pare că femeile care alăptează o perioadă mai lungă de timp tind să se confrunte cu un risc mai mic de a dezvolta hipertensiune și diabet în viitor.
Alăptarea, un obicei sănătos
Cardiologul Nieca Goldberg, profesor la departamentul de medicină al NYU Grossman School of Medicine a precizat că, pe de o parte, este posibil că femeile care alăptează să aibă, pur și simplu, obiceiuri de viață mai sănătoase în general. În studiile similare celui realizat cu participantele din China, cercetătorii au încercat să explice aceste obiceiuri, însă dr. Goldberg a subliniat că este dificilă identificarea tuturor factorilor care apar în timpul alăptării și momentul în care se dezvoltă problemele cardiace, care pot apărea chiar și după decenii.
Pe de altă parte, alăptarea poate avea efecte directe. Dr. Goldberg a oferit ca exemplu oxitocina, hormon secretat în timpul alăptării. „Oxitocina conduce la relaxarea vaselor de sânge”, a spus aceasta, deși nu este clar dacă acest lucru influențează sănătatea inimii femeilor de-a lungul vieții.
De asemenea, nu este prea clar din constatările acestui studiu dacă alăptarea reduce în mod direct riscurile cardiovasculare ale femeilor, dar rezultatele se adaugă la dovezile potrivit cărora alăptarea oferă protecție împotriva bolilor cardiace.
Cu cât perioada de alăptare e mai mare, cu atât riscul de boli cardiace e mai redus
Academia Americană de Pediatrie recomandă alăptarea în primele șase luni de viață ale bebelușului, iar apoi continuarea alăptării și introducerea treptată a alimentelor solide în următoarele șase luni. După aceea, decizia privind continuarea alăptării depinde doar de mamă și de bebeluș.
Majoritatea femeilor participante la acest studiu, 97%, și-au alăptat fiecare copiii o anumită perioadă de timp. Conform studiului, perioada medie de alăptare a fost de 12 luni. Niciuna dintre femei nu suferea de boli cardiace la începutul studiului. Vârsta medie a acestora a fost de 51 de ani la mementul studiului.
În următorii opt ani, aproape 17.000 de femei au dezvoltat boala arterelor coronare, care include evenimente precum atac de cord și formarea de cheaguri la nivelul arterelor, care pot conduce la atacuri de cord. Alte 24.000 de femei au suferit un accident vascular cerebral. Per total, studiul a arătat că riscurile respective au fost cu 10% mai mici în rândul femeilor care au ales alăptarea, spre deosebire de cele care și-au hrănit bebelușii cu biberonul.
De asemenea, se pare că riscurile au continuat să scadă pe măsură ce femeile au alăptat o perioadă mai lungă de timp. Pentru fiecare șase luni suplimentare de alăptare, riscul de probleme cardiovasculare au scăzut în medie, cu 3‑4%.
Și alte obiceiuri sănătoase scad riscul de accident vascular cerebral și atac de cord
Dr. Peters a mai adăugat că pot exista numeroase diferențe între femeile care alăptează și cele care nu alăptează. Studiul a identificat multe dintre aceste diferențe, a spus aceasta, printre care vârsta, fumatul, nivelul de exerciții fizice și greutatea corporală actuală. Chiar și așa, alăptarea a fost continuat să fie asociată cu scăderea riscurilor de afecțiuni cardiovasculare.
Totuși, în statele occidentale, a subliniat dr. Peters, femeile care alăptează au deseori un nivel ridicat de educație și venituri mai mari. Ceea ce face problematică identificarea beneficiilor asupra sănătății ale alăptării în sine. În China, însă, este valabil opusul: femeile mai sărace din zonele rurale alăptează în general, mai mult decât cele din zonele urbane, cu venituri mai mari.
Prin urmare, se transpun aceste rezultate obținute în studiul chinezesc și în celelalte țări? Este greu de spus, susține dr. Goldberg, dar unele studii din alte țări au avut rezultate similare, a precizat dr. Peters. Spre exemplu, un studiu la care au participat asistente, a arătat că cele care au alăptat cel puțin doi ani au înregistrat riscuri mai mici de boli cardiace.
Femeile se pot proteja în mai multe moduri împotriva unei boli cardiace sau a unui accident vascular cerebral. Cu siguranță riscurile pot scădea dacă fac mișcare în mod regulat, nu fumează, își econtrolează nivelul de stres și au un regim alimentar sănătos, precum dieta mediteraneană. Alăptarea ar putea fi doar o altă alegere sănătoasă de adăugat pe această listă.
O meta-analiză și mai recentă susține concluzia studiului cu femeile din China și anume că femeile care alăptează au risc mai mic de a dezvolta boli de inimă, de a face un accident vascular cerebral sau de a-și pierde viața din cauza bolilor cardiovasculare decât femeile care nu alăptează.
În această analiză amplă, cercetătorii au adunat informații despre sănătate din opt studii efectuate între 1986 și 2009 în Australia, China, Norvegia, Japonia și SUA și un studiu multinațional. Analiza a inclus dosarele de sănătate pentru aproape 1,2 milioane de femei (vârsta medie de 25 de ani la prima naștere) și a analizat relația dintre alăptare și riscul cardiovascular individual al mamei.
Pe o perioadă medie de urmărire de 10 ani, femeile care au alăptat la un moment dat în viață au avut un risc cu 14% mai mic de a dezvolta boală coronariană, cu 12% mai mic să sufere accident vascular cerebral și cu 17% mai mic de a-și pierde viața din cauza bolilor cardiovasculare.
Cum îți mai poți scădea riscul de atac de cord și accident vascular cerebral?
Pentru a reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral, femeile pot lua mai multe măsuri preventive legate de stilul de viață și sănătatea generală.
Ai grijă la alimentație
- Consumă alimente bogate în fibre, legume, fructe, cereale integrale, nuci și semințe.
- Redu consumul de sare, zahăr și grăsimi trans ( prăjeli, margarine, mezeluri etc) și saturate (carne grasă, smântână, unt). E bine să consumi și grăsimi saturate, dar în cantități mici.
- Crește aportul de grăsimi sănătoase (macrou, hering, sardine, măsline, ulei de măsline, avocado).
Fii activă și menține-te la o greutate normală
Greutatea în exces, mai ales grăsimea abdominală, crește riscul de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral. Minimum 150 de minute de activitate aerobă moderată pe săptămână (precum mersul rapid sau alergatul ușor) ajută la reducerea tensiunii arteriale, îmbunătățește circulația și contribuie la o inimă sănătoasă. Exercițiile de forță de 2-3 ori pe săptămână ajută la menținerea masei musculare și a densității osoase.
Ține sub control tensiunea arterială, colesterolul și glicemia
Tensiunea arterială ridicată este un factor major de risc pentru atacul de cord și AVC. Verifică periodic tensiunea arterială și ia măsuri pentru a o menține sub control. Dacă ești diagnosticată cu hipertensiune, urmează recomandările medicului pentru tratament. Colesterolul mărit și glicemia ridicată sunt factori de risc semnificativi pentru bolile cardiovasculare. Analizele periodice ajută la monitorizarea acestora, iar ajustările dietetice și tratamentele recomandate de medic sunt esențiale.
Evită fumatul și alcoolul
Fumatul, pe lângă alte daune pe care le produce în corp, crește și riscul de boli cardiovasculare și poate afecta tensiunea arterială. Renunțarea la fumat reduce acest risc aproape imediat. Consumul excesiv de alcool poate duce la hipertensiune, insuficiență cardiacă și alte afecțiuni. O femeie, dacă obișnuiește să bea alcool, nu ar trebui să consume decât cel mult un pahar de vin sau bere pe zi.
Prin adoptarea acestor măsuri, riscul de atac de cord și accident vascular cerebral poate fi redus semnificativ, îmbunătățind astfel calitatea vieții și contribuind la longevitate. Vizitele regulate la medic pentru controale și discuții privind factorii de risc individuali (istoric familial, vârstă, condiții medicale) ajută și acestea la identificarea și gestionarea riscurilor înainte de a deveni problematice.