Cine nu are voie să fie NAȘ de cununie

 

Nașii sunt prezenți în două momente importante prin care trece un creștin-ortodox: botezul și căsătoria. Ei devin părinți spirituali ai celui botezat sau ai mirilor pe car-i cunună. Biserica are, însă, o serie de reguli stricte pentru ca cine să poată fi naș.

Preotul profesor Nicole Necula, în volumul „Biserica și Cult pe înțelesul tuturor” spune că „nașii însă nu au numai un rol estetic și ajutător în săvârșirea Tainei Cununiei, ci devine din acel moment părinții sufletești sau duhovnicești al celor doi miri.

Pentru cei doi miri, căsătoria și mai ales cununia religioasă înseamnă o renaștere spirituală, nașterea unei familii, pentru care este nevoie de părinți, așa cum pentru nașterea fizică este nevoie de părinți.

Ținând seama de acest rol deosebit al nașilor, de îndrumători și călăuzitori ai viitorilor soți, biserica cere ca nașii să îndeplinească anumite condiții. Mai întâi trebuie să fie ortodocși. Asistența mirilor de cununie de către nași de altă religie nu este îngăduită. În al doilea rând, se recomandă ca nașii să fie mai în vârstă decât mirii, pentru a fi cu adevărat părinții sufletești, având o experiență de viață din care să împărtășească ei celor doi tineri.

Nași sau nuni pot fi rude apropiate: frați, surori, veri, cumnați. Părinții nu pot fi nașii propriilor lor copii. De asemenea, călugării nu pot fi nași, ca și în cazul Botezului, fiindcă aceștia trăind departe de lume, în mănăstiri, nu se pot îngriji de călăuzirea religios – morala a finilor. În al treilea rând, nașii trebuie să fie cununați și să aibă o viața morală ireproșabilă pentru a putea fi exemple pentru finii lor. Nu se recomandă ca nașii să fie tineri necăsătoriți.

De asemenea, nu este recomandabil ca nașii să fie tată și fiică sau mama și fiu. Obiceiul practicat în Moldova și mai ales în Bucovina de a avea mai multe perechi de nași de cununie nu este recomandat.

Atât botezul, cât și cununia, sunt considerate de Biserică slujbe speciale, numite Taine. Amândouă reprezintă o renaștere spirituală: cel botezat se naște în viața de creștin, iar mirii se nasc în viața nouă, aceea a unei familii. De aceea, spun oamenii Bisericii, la ambele Taine trebuie să asiste părinții spirituali sau nașii.

În cadrul logodnei, nașii pun, împreună cu preotul slujitor, inelele pe degetele mirilor, pun și iau de pe cap cununiile mirilor la cununie. Tot ei sunt cei care țin lumânările, de o parte și de alta a celor doi tineri care se cunună și participă la dansul ritual, din rânduiala acestei Sfintei Taine.

Preotul profesor Nicolae Necula, în volumul „Biserica și Cult pe înțelesul tutuor” spune că „nașii însă nu au numai un rol estetic și ajutător în săvârșirea Tainei Cununiei, ci devin din acel moment părinții sufletești sau duhovnicești al celor doi miri.

Pentru cei doi miri, căsătoria și mai ales cununia religioasă înseamnă o renaștere spirituală, nașterea unei familii, pentru care este nevoie de părinți, așa cum nașterea fizică este nevoie de părinți. Ținând seama de acest rol deosebit al nașilor, de îndrumători și călăuzitori ai viitorilor soți, biserica cere ca nașii să îndeplinească anumite condiții:

         Mai întâi, trebuie să fie ortodocși. Asistența mirilor la cununie de către nași de altă religie nu este îngăduită.

         În doilea rând, se recomandă ca nașii să fie mai în vârstă decât miri, pentru a fi cu adevărat părinți sufletești, având o experiență de viață din care să împărtășească ei celor doi tineri.

         Nași sau nuni pot fi și rude apropiate: frați, surori, veri, cumnați. Părinții nu pot nașii propriilor lor copii. De asemenea, călugării nu pot fi nași, ca și în cazul Botezului, fiindcă aceștia trăind departe de lume, în mănăstiri, nu se pot îngriji de călăuzire religios – morală a finilor.

         În al treilea rând, nașii trebuie să fie cununați și să aibă o viață morală ireproșabilă pentru a putea fi exemple pentru finii lor. Nu se recomandă ca nașii tineri necăsătoriți. De asemenea, nu este recomandabil ca nașii să fie tată și fiică sau mamă și fiu. Obiceiul practicat în Moldova și mai ales în Bucovina de avea mai multe perechi de nași de cununi nu este recomandat.

         Nășia de Cununie ca și cea de Botez creează rudenie spirituală care constituie impediment la căsătorie între aceste rude în legătură cu nășia”.

Sursă